Numele lui Dan Radu Rușanu este strâns legat de evoluția politicii din județul Hunedoara de după anul 2000. Considerat în ultimii 14 ani drept omul din umbra Organizației Județene a PNL Hunedoara, Dan Radu Rușanu a controlat județul ca pe o adevărată moșie, dar și ca un maestru al  negocierilor politice. Personaj extrem de potent financiar, cu o influență decisivă în PNL, Dan Radu Rușanu și-a demonstrat de-a lungul timpului calitățile de negociator prin lovituri de mare maestru.

Dan Radu Rușanu a fost ales deputat în Circumscripția Electorală nr. 22 în anul 2000. În acest mandat, Rușanu a ocupat funcția de președinte al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare. Influența sa asupra organizației județene a PNL Hunedoara s-a făcut resimțită imediat. În 2000, Mircia Muntean, primar al Devei din 1996, a devenit președinte al filialei având în spate susținerea puternică a lui Dan Radu Rușanu, care și-a dorit la conducerea organizației un om tânăr, cu puțină experiență politică. Mandatul de deputat al lui Dan Radu Rușanu s-a suprapus cu al doilea mandat de primar al lui Mircia Muntean. Între 2000 și 2004, municipiul Deva i-a avut ca viceprimari pe Mircea Moloț și pe Nelu Ardelean.

Rușanu către Berbeceanu: „Ai două minute să părăsești biroul primarului sau în două zile ieși din Poliție!”

În 30 octombrie 2003, polițiștii și procurorii DIICOT au descins la sediul Primăriei Municipiului Deva. Dosarul aflat în cercetare îl viza direct pe primarul Devei, liberalul Mircia Muntean, acuzat că ar fi fost artizanul mai multor schimburi de terenuri ilegale la sfârșitul anilor 1990. Cercetările și perchezițiile au fost efectuate de Traian Berbeceanu, cel care avea să devină șeful unei structuri de elită: Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Alba Iulia. „Acest dosar a fost instrumentat de mine sub coordonarea procurorilor DIICOT – structura centrală. Încă din acea perioadă am avut mult de suferit, am fost ameninţat chiar în timpul perchiziţiei desfăşurate la biroul lui Muntean din sediul Primăriei Deva, în prezenţa procurorilor DIICOT”, declara la acea vreme Traian Berbeceanu. Cel care îl amenința pe Traian Berbeceanu la acea vreme era nimeni altul decât deputatul Dan Radu Rușanu. „Ai două minute să părăsești biroul primarului sau în două zile ieși din Poliție”, i-a spus Rușanu telefonic ofițerului BCCO care a instrumentat dosarul. Potrivit unor surse judiciare, în timpul perchezițiilor, viceprimarul Mircea Moloț le-a declarat anchetatorilor: “eu nu am nicio implicare, eu sunt doar un dascăl de matematică!” Liberalii au făcut în 2004 zid comun în jurul lui Muntean și au organizat la Deva un miting de susținere a primarului Devei. În luna ianuarie 2004, Mircia Muntean a fost trimis în judecată în acest dosar, iar sentința definitivă a fost pronunțată după 9 ani: 4 ani de închisoare cu suspendare.

Rușanu controla Parchetul General?

Cu toate acestea, atât Mircia Muntean, cât și Dan Radu Rușanu, au mai câștigat în 2004 câte un mandat de primar, respectiv deputat. În acest an însă, la „masa bogaților” a ajuns și liberalul Mircea Moloț, ales de consilierii județeni în funcția de președinte al CJ Hunedoara. De această dată, Rușanu a fost ales deputat în județul Hunedoara din partea Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD. În septembrie 2005, Rușanu a devenit membru al Comisiei de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților. Acest mandat a fost marcat de o întâmplare mai puțin obișnuită. Dan Radu Rușanu a fost surprins dând indicații în scris procurorului general de la acea vreme, Ilie Botoș. „Dl. Botoș să spună că nu e adevărat” scrisese pe dosul unui document „scăpat” în obiectivul indiscret al unui fotoreporter din județul Hunedoara, în timpul unei conferințe de presă. La acea vreme s-a vorbit despre controlul pe care îl exercita Dan Radu Rușanu asupra Parchetului General.

Tot în acest mandat, presa locală și națională au dezvăluit în repetate rânduri rețelele de influență coordonate de „Unchiu’”, așa cum a fost alintat Rușanu în anii de glorie. De cele mai multe ori acestea au primit ca titulatură de alint „Caracatița lui Rușanu”. Anchetele au vizat averile și afacerile fabuloase derulate de apropiații lui Dan Radu Rușanu. În 2006, averea lui Dan Radu Rușanu era estimată la peste 60 de milioane de euro.

În anul 2008, Dan Radu Rușanu a candidat și a devenit senator în Colegiul Deva-Hunedoara-Țara Hațegului, după un exercițiu electoral care i-a dat emoții. În 2008, au avut loc primele alegeri uninominale și nu pe liste ca în anii precedenți, așa că parlamentarii au fost desemnați în urma unor formule matematice complexe, de care „Unchiu” nu a fost străin. Scorul final a fost mult discutat, având în vedere că Rușanu s-a aflat la un pas de a rămâne în afara Parlamentului în favoarea lui Mihai Leu. Mai puțin norocoasă, Mariana Câmpeanu a rămas pe dinafară în 2008. În 2010 însă, Dan Radu Rușanu a avut grijă și de aceasta și i-a făcut cadou un fotoliu de deputat în Colegiul său. Tot în 2008, Mircea Moloț și-a demonstrat forța prin realegerea sa în funcția de președinte al Consiliului Județean (tot prin vot uninominal) cu o salbă de 80.000 de voturi. La rândul său, Mircia Muntean a câștigat primăria Deva din primul tur, însă cu ceva emoții.

2010: Anul în care Rușanu și-a înlocuit „locotenentul”

În anul 2009, relațiile dintre Mircia Muntean și Mircea Moloț s-au tensionat, însă de aceste tensiuni, Dan Radu Rușanu nu a fost niciodată străin. Tensiunile s-au transformat într-un război în toată regula. În 2010, Mircia Muntean a făcut public dosarul de informator al fostei Securități, al lui Mircea Moloț. În replică, Muntean a fost „executat” politic cu o nouă lovitură „marca” Dan Radu Rușanu. Acesta, prin influența din BPN al PNL, a girat alegerile prin care Mircea Moloț a devenit președinte al Filialei Teritoriale a PNL Hunedoara.

În octombrie 2010, Mircea Moloț i-a întors favorul protectorului de la București, acceptând candidatura Marianei Câmpeanu la funcția de deputat rămasă vacantă în urma decesului deputatului Ioan Timiș. Cu toată opoziția din organizație, Moloț a riscat și a câștigat încrederea oamenilor din conducerea centrală a partidului. Tot în 2010, Dan Radu Rușanu a devenit membru în Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, ocupând în același timp și funcția de membru al Comisiei de buget, finanțe și bănci din Senat.

În anul 2011, Mircia Muntean a avut parte de lovitura finală: în luna mai a fost exclus din PNL. „În lipsa mea m-au executat. De fapt, m-a executat Dan Radu Rușanu. Din cauza vanităţii pe care o au Mircea Moloţ şi Dan Radu Ruşanu. Apoi a mai fost şi problema dosarului pe care Moloţ îl are ca fost informator al Securităţii. Dacă m-ar fi judecat în Delegaţia Permanentă n-ar fi avut nicio şansă, pentru că acolo majoritatea era de partea mea”, declara la acea vreme Mircia Muntean. Lovitură de maestru „marca” Dan Radu Rușanu.

În 2012, Dan Radu Rușanu a făcut schimb de colegii cu Mariana Câmpeanu, asigurându-și un mandat de deputat în Colegiul 3 Țara Hațegului-Călan-Ținutul Pădurenilor, din partea USL. A devenit în scurt timp președinte al Comisiei de buget, finanțe, bănci din Camera Deputaților. Prea puțin însă pentru „excelența sa”, care a făcut un pas important la sfârșitul anului 2013. După înființarea Autorității de Supraveghere Financiară, Dan Radu Rușanu a fost numit în funcția de președinte.

ASF – salarii SF și anchete ale procurorilor DNA

O serie de investigații jurnalistice au scos la iveală faptul că Dan Radu Rușanu, președintele ASF, a fost cel mai bine plătit angajat al acestei instituții. Potrivit evz.ro, acesta a obținut în ultimele două luni ale anului 2013 suma de 72.094 EUR. Dan Radu Rușanu, a declarat că salariile la ASF nu sunt chiar atât de mari cum s-a prezentat în presă. Rușanu susține că sumele prezentate în presă aveau adăugate și prime de vacanță și alte sporuri, de aceea sunt atât de umflate. ”Salariile sunt mult mai mici. De 50.000 și la mine și aproape 50.000 la domnul Dăianu”, a explicat Rușanu, citat de stiripesurse.ro. ”Trebuia să negociem cu sindicatele. Pentru anul 2014 am negociat și nu se vor mai acorda prime de vacanță și alte sporuri. Salariul este la nivelul BNR. Într-adevăr, în ultimele 2 luni au existat acele prime de vacanță”, a mai spus Rușanu.

Problema salariilor „nesimțite” de la ASF a fost însă eclipsată de un scandal de proporții. La sfârșitul lunii ianuarie 2014 omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi fostul director general al Carpatica Asig, Marian Mîrzac, au fost arestaţi preventiv. În aceeași zi, Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig s-a ales cu interdicţia de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 zile. Deciziile au fost luate de Tribunalul București în dosarul „Carpatica” – un dosar cu terminații tenebroase în ASF, instituția condusă de Dan Radu Rușanu. Scandalul este legat de nume grele, cum este cel al soției fostului ministru de finanțe, Daniel Chițoiu (finul lui Dan Radu Rușanu).

Potrivit stiripesurse.ro, Laura Chițoiu este urmărită penal pentru abuz contra intereselor publice, în calitate de director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, în dosarul “Carpatica”, în care omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai-decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări.

Rușanu părăsește scena însoțit de procurori

Dan Radu Rușanu este urmărit penal pentru constituire de grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu și favorizarea infractorului. Potrivit procurorilor DNA, „pentru perpetuarea situaţiei de favorizare a S.C. CARPATICA ASIG S.A. şi urmărind impunerea în cadrul consiliului ASF a anumitor  persoane, dar și întărirea propriei puteri decizionale, Dan Radu Rușanu a efectuat demersuri pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă de către Guvernul României, care să dea caracter normativ şi obligatoriu  intereselor sale personale şi de grup.”

În urma anchetei a rezultat că Dan Radu Rușanu a întocmit, în fapt, proiectul ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 93/2013,  privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea Legii nr. 136/1995, privind asigurările şi reasigurările în România şi a avizat, în calitate de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în şedinţa de guvern din 16.10.2013 şi publicat în Monitorul Oficial al României în 18.10.2013.

„Pentru atingerea intereselor personale, Ruşanu Radu Dan, în complicitate cu iniţiatorul de drept al proiectului de lege, s-a prevalat de angajamentele legislative şi instituţionale pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-a asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru introducerea unor modificări în proiectul de ordonanţă de urgenţă, care au constat în interpretarea subiectivă şi părtinitoare privind cerinţele legate de calificările profesionale minime pe care trebuiau să le aibă membrii Consiliului ASF. Astfel, cunoscând faptul că Tudor Daniel George, la acea dată vicepreședintele sectorului de supraveghere a asigurărilor,  nu îşi echivalase studiile efectuate în afara ţării, a impus şi a obţinut modificarea legislaţiei, în sensul introducerii, ca şi condiţie, pentru a ocupa funcţia de membru al Consiliului ASF, experienţa profesională în domeniul financiar a instituţiilor de credit şi/sau a instituţiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor”, se arată în comunicatul DNA.

Dan Radu Rușanu a fost reținut și este prezentat judecătorilor cu propunerea de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

În loc de epilog…, va urma!

www.hunedoaralibera.ro