Şeful Direcţiei Generale Anticorupţie, chestorul Jănică Arion-Ţigănaşu, a fost schimbat ieri din funcţie, prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, fiind înlocuit cu comisarul şef Dan Dănilă, care ocupa funcţia de şef al Direcţiei Investigaţii din DGA.
Anunţul schimbării a fost făcut public după ce presa a dezvăluit pe surse schimbarea.
În acelaşi timp, în funcţia de adjunct al DGA a fost împuternicit comisarul şef Liviu Croitorescu, care ocupa funcţia de şef al IPJ Ilfov. La şefia IPJ Ilfov a fost împuternicit, la rândul său, comisarul şef Gheorghe Popescu, a precizat MAI. Potrivit unor surse din cadrul MAI, citate de Mediafax, chestorul Aurel Vlădulescu, care se afla la conducerea Direcţiei Generale de Management Operaţional, a fost trecut pe o funcţie de adjunct.
Jurnalista Sorina Matei atrage atenţia că adjunctul DGA, care a fost pus de Radu Stroe, este şeful IPJ Ilfov, judeţ în care preşedintele CJ este Marian Petrache (PNL). Ea arată că numele acestuia este nominalizat în celebrul dosar "Curentul şi Motorul" alături de procurorii George Bălan, Marcel Sâmpetru, judecătorea de la Cureta Supremă, Georgeta Barbălată, şi fostul şef al SIPI Ilfov, Mihai Vlad).
Jurnalista de la postul România TV a scris pe blogul ei că asaltul actualei Puteri asupra Justiţiei nu s-a terminat şi că adevăratele lupte se dau în subteran, fiind insoțite și de diverse inițiative legislative care au un singur scop: controlul politic asupra actului de Justiție.
Urmează şefii de la DGIPI şi Poliţia Română?
Surse din minister au declarat pentru HotNews.ro că Stroe ar vrea să-i schimbe şi pe şeful Directiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) Gelu Oltean şi pe şeful Inspectoratului General al Poliţiei (IGPR), Francisc Tobă. Oltean nu poate fi schimbat însă decât de primul ministru, Victor Ponta, întrucat DGIPI a trecut la începutul anului din subordinea ministrului Internelor în subordinea premierului României.
Nemulţumirea lui Radu Stroe
Potrivit unor surse din cadrul DGA, totul a pornit de la nemulţumirea lui Radu Stroe (PNL) atunci când a aflat că DGA a participat la ancheta procurorilor DNA privind cazul primarului (PNL) din Râmnicu-Vâlcea, Emilian Frâncu.
Potrivit unor surse, ministrul a cerut verbal ofiţerilor DGA să se limiteze în acnhetele DNA doar la cazuri de corupţie privind ofiţeri din Ministerul De Interne. Aceleaşi surse au arătat că el ar mai fi mai cerut să fie anunţat despre toate anchetele în care sunt implicaţi politicieni din USL.
Sorina Matei: "Nu mică a fost furia ministrului liberal când și-a văzut primarul arestat chiar de propriii angajați"
Sorina Matei susţine că ofiţerii DGA au păsstrat confidenţialitatea anchetei, fapt care a stârnit reacţii vehemente din partea lui Radu Stroe. "Nu mică a fost furia ministrului liberal când și-a văzut primarul arestat chiar de propriii angajați fără să știe. Ofițerii DGA au păstrat în confidențialitatea cauzei, însă tocmai asta ar fi provocat o reacție vehementă la nivelul conducerii ministerului de Interne, ministrul Radu Stroe dând chiar ordin verbal ca între DGA și DNA colaborarea să se reducă cât de mult este posibil. Un ordin scris și semnat de ministru ar fi putut însemna chiar un abuz în serviciu, cele două structuri putând colabora potrivit legii," susţine jurnalista.
Cronologia unui dosar controversat
Pe 25 aprilie 2013, Emilian Frâncu a fost prins în flagrant când primea şpagă suma de 50.000 lei. Edilul a fost reţinut de procurorii DNA şi arestat de Tribunalul Bucureşti.
Pe 20 mai 2013, Emilian Frâncu a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru fapte de corupţie.
Pe 17 septembrie, Tribunalul Bucureşti la- condamnat pe Emilian Frâncu la patru ani închisoare cu supendare şi a decis punerea sa în libertate şi reîntoarcea în funcţia de primar. Decizia a fost dată de judecătoarea Florentina Vasilăţeanu, al cărei soţ este condamnat, în lipsă, pentru corupţie.
Pe 23 octombrie, Emilian Frâncu anunţă că rămâne la conducerea Primăriei.
Solicitarea Laurei Codruţa Kovesi
Pe 12 septembrie 2013, Laura Codruţa Kovesi a cerut Guvernului să o sprijine în înfiinţarea unei structuri proprii de investigatori sub acoperire. Ea arăta că DNA trebuie să apeleze la alte structuri atunci când au anchete în derulare. "Dubla subordonare a acestor lucrători poate afecta stabilirea priorităţilor investigative, îngreunează comunicarea în momentele operative şi creează riscuri cu privire la confidenţialitatea operaţiunilor, în condiţiile în care anchetele pot viza chiar persoane din cadrul acelor structuri," a explicat Kovesi, în adresa înaintată Executivului. Cu alte cuvinte, nu putea folosi ofiţeri din MAI pentru a ancheta colegi cercetaţi pentru corupţie, iar date din anchetele DNA se puteau scurge.
Surse judiciare declarau atunci pentru "Evenimentul zilei" mizele acestei structuri. Unul din motivele pentru care este nevoie de investigatori sub acoperire şi ofiţeri de filaj este că DNA în majoritatea dosarelor lucrază cu agenţi din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) subordonate ministrului de Interne.
În cel puţin două dosare ale DNA s-au scurs date din dosar
1. Ofiţerul de poliţie judiciară DNA, Dan-Emil Manolachi, acuzat că i-a servit documente secrete fostului secretar de stat, Valentin-Răducu Preda, este cercetat de procurori şi pentru un flagrant eşuat.
2. Anchetă-internă în DNA în dosarul în care vicepreşedintele PDL, deputatul Ioan Oltean, este cercetat de procurorii anticorupţie pentru trafic de influenţă şi favorizarea infractorului.
Proiectul este în dezbatere publică
Pe 10 octombrie 2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aviz favorabil proiectul Ministerului Justiţiei privind suplimentarea cu 50 de posturi la DNA pentru înfiinţarea unor structuri proprii de filaj, investigatori sub acoperire şi recuperare a creanţelor. Acest proiect este în dezbatere publică.
Oficial DGA "sprijină activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne"
Potrivit paginii de prezentare a Direcţiei, DGA "sprijină activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne, prin identificarea măsurilor necesare, folosindu-se de experienţa membrilor săi în acest domeniu, fără a aduce atingere atribuţiilor organelor judiciare". Un alt atribut al ofiţerilor DGA este acela de a "organiza şi desfăşoară activităţi de testare a integrităţii profesionale a personalului ministerului".
Web Design by DowMedia