Vâlcea are doi doctori în agricultură: Ion Cîlea şi... Maria Tudor

Vâlcea are doi doctori în agricultură: Ion Cîlea şi... Maria Tudor

Poate puţină lume ştie, dar trebuie să spunem, că în urmă cu mai mult de doi ani, Maria Tudor, acţionar majoritar la SC Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea SA şi SC Olăneşti Riviera SA, precum şi proprietara Televiziunii VTV, a susţinut o lucrare de doctorat în domeniul horticol la Universitatea din Craiova. Lucrarea de doctorat elaborată de doctorandul Maria (Grigorcea) Tudor a avut titlul “Cercetări privind evaluarea agrobiologică a unor soiuri de nuc în relaţie directă cu condiţiile ecologice din zona subcarpatică a Olteniei” şi a fost susţinută în sala de consiliu a Facultăţii de Horticultură a Universităţii Craiova în data de 15 iulie 2010. Este lăudabil efortul femeii de afaceri Maria Tudor, care administrează un grup de firme cu peste 1000 de angajaţi. Astfel, putem spune că Maria Tudor este pe acelaşi “palier” cu... Ion Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, pentru că ambii sunt doctori în agronomie. Ion Cîlea şi-a susţinut teza de doctorat în anul 2005 la Universitatea de Știinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti - Facultatea de Management, Inginerie economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, iar titlul lucrării a fost “Cercetări privind comportarea culturii de triticale în condiţiile ecologice din zona subcarpatică Vâlcea”.

“Evaluarea agrobiologică a unor soiuri de nucÔÇ£

Dar să revenim la la teza de doctorat a Mariei Tudor şi să cităm câteva pasaje interesante despre... evaluarea agrobiologică a unor soiuri de nuc în relaţie directă cu condiţiile ecologice din zona subcarpatică a Olteniei. “Nucul este o plantă pomicolă foarte importantă în alimentaţie, economie, protecţia eroziunii solului, etc. Fructele acestei plante sunt considerate fructe de lux şi sunt foarte mult solicitate pe plan mondial. În România, cultura nucului este de tradiţie dar modernizarea în timp a culturii nu s-a făcut dinamic ca la alte plante pomicole. Cultivatorii s-au mulţumit cu cele 30-35 mii tone de nuci anual, foarte neuniforme din cauză că proveneau de la plante răzleţe, aflate pe rădăcini proprii (hibrizii naturali cu largă variabilitate genetică). Competitivitatea comercială internaţională a nucilor presupune modernizarea culturii nucului, din punct de vedere sortimental, al înmulţirii clonale, al tehnologiei de cultură şi al tehnologiei de recoltare şi păstrare a fructelor. Cercetările efectuate în ţara noastră cu privire la cultura nucului s-au datorat politicilor din anii precedenţi, de a cultiva nuci nealtoiţi, pe cele mai neadecvate terenuri (în pantă, supuse eroziunii, slab fertile). În lucrarea de faţă ne-am propus să stabilim unele elemente fundamentale, între care primează soiul şi sortimentul de soiuri de nuc pentru modernizarea culturii, în sensul creşterii productivităţii şi al calităţii producţiei. Fără soi şi sortiment nu este posibilă realizarea unei competitivităţi la actualele standarde ale pieţelor internaţionale. În vederea stabilirii soiurilor şi sortimentului cel mai adecvat pentru cultura nucului în zonele cu vocaţie ecologică din ţara noastră, ne-am propus următoarele obiective de cercetare: evaluarea soiurilor de nuc româneşti şi străine din punct de vedere al creşterii şi fructificării, pe baza unor caracteristici agrobiologice; precizarea modului de evoluţie a creşterii şi fructificării plantelor de nuc până la faza de fructificare deplină; evaluarea factorilor ecologici şi tehnologici în relaţie directă cu cerinţele soiurilor de nuc; analiza modului de comportare a soiurilor de nuc la unele boli în condiţiile din nordul Olteniei; stabilirea unui sortiment de soiuri de nuc valoros pentru condiţiile din nordul Olteniei şi comparativ pe pieţele internaţionale. Cercetările au fost efectuate în perioada 2004-2009, în cadrul SCDP Vâlcea şi în plantaţia de pe dealul Petrisor - Rm. Vâlcea. Plantele au avut vârsta de 11-15 ani (plantaţii înfiinţate în anul 1995 şi în anul 1999). De asemenea. s-au folosit plante de 1-4 ani pentru determinarea modului de creştere în primii ani. Materialul biologic folosit în prezenta lucrare este alcătuit din 29 soiuri de nuc, din care 12 soiuri sunt create în România, iar 17 soiuri provin din SUA, Franţa, Germania şi Bulgaria”, se arată printre altele în lucrarea de doctorat a Mariei Tudor.

Maria Tudor este “mereu dedicată muncii în echipă”

Potrivit propriului curriculum vitae, Maria Tudor s-a născut în data de 5 septembrie 1956 în judeţul Neamţ. Între anii 1971 şi 1975 a urmat cursurile Liceului “Ion Ionescu de la Brazi” din Roman, iar în anul 1980 a absolvit Universitatea din Craiova - Facultatea de Agricultură. La rubrica de aptitudini şi competenţe, Maria Tudor a trecut următoarele: “Sunt un bun organizator, abilitatea de a capacita atenţia pentru rezolvarea problemelor sociale. Mereu dedicat muncii în echipă, disciplinat, perseverent, comunicativ, bun manager organizaţional. Capacitate mare de analiză şi sinteză, bun negociator, contracte interne şi internaţionale”. Conform aceluiaşi CV, traiectoria profesională a fost următoarea: între 1980 şi 1982 - Consiliul Popular Olt, Direcţia Generală de Agricultură şi Industrie Alimentară (inginer); între 1982 şi 1985 - Asociaţia Economică de Stat Coop Horticola Băbeni (inginer); între 1986 şi 1988 - Asociaţia Economică de Stat Coop Horticola Băbeni (director); între anii 1988 şi 1996 - SC Vinalcool Drăgăşani SA (şef secţie); între 1996 şi 2001 - SC Oil Tudav SRL (asociat unic); 2001 până în prezent - SC Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea SA (inginer). În luna mai 2011, lichidatorul de la Focşani a reuşit să vândă Hotelul Alutus din centrul oraşului la a 21-a licitaţie. Maria Tudor a cumpărat hotelul pentru 2,5 milioane de euro prin intermediul societăţii Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea SA. Potrivit documentelor oficiale ale lichidatorului Cascount IUPRL din Focşaniu, valoarea de achiziţie a imobilului a fost de 2,5 milioane de euro din care, peste 75% au reprezentat creanţele pe care statul le avea de recuperat de la firma care administra Hotelul.

(Nicu Trandafir)