Sâmbătă, 20 noiembrie 2010, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea Bistriţa Olteană, care are cel de-al doilea hram "Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul".
Sărbătoarea a început cu slujba Privegherii, în seara zilei de 19 noiembrie, iar duminică a continuat cu Acatistul "Sfântul Cuvântul Grigorie Decapolitul" şi cu Sfânta Liturghie.
În cuvântul de învăţătură, ÎPS Părinte Irineu, a prezentat viaţa, activitatea şi slujirea Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, îndemnând pe credincioşii prezenţi să-i urmeze exemplul.
Din soborul de ierarhi au făcut parte, Înaltpreasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria şi Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.
La sărbătoare au mai fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi de stat, stareţi şi stareţe de la mănăstiri precum şi peste 40 de preoţi şi circa 2000 de pelerini din parohiile vâlcene şi din ţară.
Sfântul Grigorie Decapolitul
Sfântul Grigorie s-a născut în jurul anului 780, în Isauria - Asia Mică, şi a copilărit în cetatea Irinopolis. După terminarea studiilor Sfântul s-a călugărit, ostenindu-se pentru apărarea Ortodoxiei şi cinstirea sfintelor icoane în Constantinopol, în Asia Mică, la Roma şi în Macedonia. Şi-a petrecut ultimii ani din viaţă în Mănăstirea „Sfântul Mina”, aproape de Tesalonic, învrednicindu-se de harul preoţiei. Renumit în tot Bizanţul pentru curăţia vieţii sale, Sfântul Grigorie Decapolitul trece la Domnul la 20 noiembrie, în anul 842, fiind înmormântat la o mănăstire din Constantinopol.
În anul 1453, moaştele Sfântului Grigorie sunt duse în părţile Dunării, ajungând în mâinile unui dregător turc. Auzind de minunile ce se făceau la aceste moaşte, banul Ţării Româneşti, Barbu Craiovescu, le cumpără şi le duce la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea, ctitoria sa, unde se află şi astăzi.
Din cauza deselor atacuri şi incursiuni ale ungurilor asupra Ţării Româneşti, călugării din Mănăstirea Bistriţa Olteană au săpat în secolul al XVI-lea o grotă ascunsă în stâncă, la un kilometru de mănăstire, unde ascundeau moaştele Sfântului Grigorie în vremuri de primejdie. Cu timpul, în această peşteră s-a făcut un mic paraclis pictat, de o rară frumuseţe, numit „Paraclisul Sfântului Grigorie”.
Racla de argint, în care se păstrează cinstitele moaşte, datează din anul 1656, fiind lucrată de meşteri din cetatea Braşovului. Generalizarea cultului Sfântului Grigorie Decapolitul a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1950.
Un fragment din cinstitele moaşte ale Sfântului Grigorie Decapolitul se află şi la Biserica „Hagiu” din Capitală, care îşi va serba ocrotitorul în această sâmbătă. Generalizarea cultului Sfântului Grigorie Decapolitul a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1950.
Arhidiacon Ioan Liviu Găman
Web Design by DowMedia