PCC – SE, piatră de moară pe umerii chimiştilor vâlceni
Încă din anul 2007 când reuşise să achiziţioneze un modest pachet de 1% din acţiunile OLTCHIM, firma PCC – SE a declanşat un furibund şi nesfârşit atac împotriva conducerii de atunci şi de astăzi a combinatului chimic vâlcean.
Intenţiile acţionarului străin, care între timp şi-a majorat zestrea la 12,58 % din acţiuni, au fost aduse la cunoştinţă în toamna anului 2008 când, din motivele bine ştiute, Combinatul a intrat în impas productiv. „Credem cu tărie – declara preşedintele PCC – SE – că situaţia OLTCHIM se poate schimba în bine şi noi suntem capabili să o facem !”.
Cel care, de la început, a simţit ce urmăreşte şi care sunt intenţiile ascunse ale investitorului polono-german, a fost însuşi managerul OLTCHIM, dr.ing. Constantin Roibu, care nu s-a sfiit – şi bine a făcut! – să atragă atenţia că acţionarul respectiv are ca unică ţintă să scoată combinatul de pe piaţa concurenţială liberă, să-i blocheze activitatea, să-l devalizeze şi, după aceea, să-l preia la o valoare insignifiantă.
În faţa unor astfel de tentative, am considerat de datoria mea, ca în calitatea de Preşedinte al Consiliului Judeţean, de lider politic şi de vâlcean preocupat de judeţul său, să mă adresez forurilor centrale şi să cer cu insistenţă implicarea Guvernului în descâlcirea iţelor şi a reţelelor subterane de sforării ţesute pervers de PCC - SE în ţară şi pe la Comisia Europeană.
Într-unul din memoriile adresate premierului Emil Boc am cerut ca, prin instituţiile abilitate, să verifice comportamentul PCC – SE ca acţionar minoritar al OLTCHIM şi, prin extensie, activităţile sale denigratoare asupra economiei şi interesului naţional. De asemenea, am insistat să fie stopată manipularea pieţei bursiere de către PCC, să nu mai aibă acces la documentele secrete ale OLTCHIM, iar reprezentanţii Ministerului Economiei în AGA şi Consiliul de Administraţie ale Combinatului să manifeste fermitate în decizii şi să nu mai permită a se face jocul PCC – SE prin măsuri cauzatoare de prejudicii.
Trebuie spus din capul locului că PCC – SE n-ar fi ajuns atât de departe cu provocările la toate nivelurile interne şi europene dacă Guvernul nu i-ar fi netezit drumul prin ignoranţă şi nepăsare sau din interese obscure şi descalificante. Este notorie în acest sens seria de confirmări şi reconfirmări promise pentru a garanta Comisiei Europene că fondurile pentru achiziţionarea instalaţiilor petrochimice de la ARPECHIM Piteşti nu sunt ajutoare de stat.
Cu promisiunea unei astfel de confirmări a venit prim ministrul Emil Boc şi în timpul alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2009, şi în campania de susţinere a candidatului PD-L pentru funcţia de primar al municipiului Rm.Vâlcea. Mă întreb şi astăzi de ce mai era nevoie de încă o reconfirmare a Guvernului în luna aprilie 2010, de vreme ce Comisia Europeană dăduse deja răspuns favorabil încă din 22 iunie 2009 la faptul că solicitarea sau memorandumul OLTCHIM-ului nu este ajutor de stat şi, în consecinţă, dăduse acordul ca aproape jumătate din suma care a revenit României, de 108 milioane euro, să fie oferită combinatului de la Rm.Vâlcea.
Anul trecut, salariaţii de la OLTCHIM au trăit cu speranţa că, până la finele lunii septembrie 2009, va fi parafată tranzacţia cu PETROM pentru piroliza de la Piteşti şi că instalaţiile preluate vor fi repornite la mijlocul lunii noiembrie, dată de la care Combinatul năzuia să atingă rapid capacitatea maximă de funcţionare. Aceste speranţe erau legate de faptul că, încă din august 2009, Exim Bank a garantat în proporţie de 80% creditul de 62 milioane euro, în cadrul unei scheme care, la vremea aceea, fusese aprobată de Comisia Europeană.
Atunci a venit din nou surpriza: la presiunile PCC, pentru care a folosit o întreagă maşinărie de campanie discreditară, Comisia Europeană a revenit la decizia anterioară şi a deschis o investigaţie.
Pentru că se apropiau alegerile prezidenţiale, premierul Emil Boc a ieşit din nou la rampă împreună cu asociatul său de mânării electorale, ministrul Adriean Videanu. Au dat iar o „fugă” pe Platforma industrială Rm.Vâlcea şi au promis că vor aproba conversia datoriilor OLTCHIM în acţiuni ce vor fi preluate de AVAS şi că vor face demersuri pentru achiziţionarea urgentă a furnizorului de materii prime de la ARPECHIM. Nu era, după cum s-au lămurit chimiştii, prima oară când reprezentanţii de frunte ai Puterii au cântat în acelaşi arpegiu propagandistic.
Încercând să scoată OLTCHIM din jocul electoral, managerul Constantin Roibu a făcut apel la oamenii politici din judeţ să nu mai folosească Combinatul drept platformă de bătaie pentru interese partizane în alegeri. Eu am respectat rugămintea domnului Roibu, dar am avut totuşi pretenţia să primesc răspunsuri la memoriile pe care le înaintasem anterior primului ministru, ministrului Economiei, Parlamentului etc. Totodată, nu am încetat să mă interesez în continuare de evoluţia măsurilor care să garanteze redresarea situaţiei de la OLTCHIM chiar dacă nu am făcut publice aceste preocupări.
Tocmai de aceea, astăzi trăiesc satisfacţia pentru succesul, eroic aş putea spune, al managerului Constantin Roibu, talonat îndeapoape şi cu încredere de către salariaţii săi, de a apropia de liman salvarea OLTCHIM şi de a nu se fi lăsat atraşi în cursa diabolică pe care PCC – SE le-a întins-o de 3 ani încoace. Pe toţi îi asigur de stima şi aprecierea mea, de ataşamentul şi sprijinul generos cu care le voi ieşi mereu în întâmpinare.
Dr. ing. Ion CÎLEA
Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea
Web Design by DowMedia