Mâncărimea de sub limbă, calitatea adevăratului jurnalist

Corespondenţă din Italia - Mâncărimea de sub limbă, calitatea adevăratului jurnalist

Am citit in acest ziar (si am ramas surprins) editorialul din data de 13 .05.2010.Cineva are curajul, nebunesc, as spune de a zice porcului, porc si sclavului , sclav, ceea ce se traduce(dupa o experienta veche) ca jurnalistul acesta are mancarime sub limba. Pai am avut-o si eu, si inca din abundenta, cand, impreuna cu regretatul Tudor Iosifaru(care pentru mine a fost nu numai un mare prieten dar si un mare profesor in ale ziaristicii ,chiar daca unii confrati l-au contestat) am avut curajul sa-i documentez o tema de care multora le este teama sa se apropie din lipsa de curaj, din motivul de a nu-si pierde banii proveniti din sponsorizari si din alte motive deasupra ratiunii unui om normal...Asa ca, Tudor, cu mici aporturi in virf de penita si din partea umilului invatacel a scris si publicat in Cotidianul Monitorul de Valcea ,editorialul"Mai da-o in Billdenbergul masii de U.E." Si am fost trasi de urechi de persoane destul de importante..Urmarea, dupa o scena de toata scarba, fostul director de atunci, Dan Lambutchi, (ce nume romanesc!) l-a pus pe Tudor in lista de asteptare, respectiv l-a îndepărtat de la ziar. Mie mi s-a spus ca nici eu nu fac mare lucru( mai in soapta, deoarece directorul stia ca d-na. Cristina Anghelescu valutase activitatea mea, ca mai mult decat satisfacator) si dupa catva timp am plecat intr-o alta directie. Pana astazi nimeni nu a stiut acest adevar, dar  ma mananca sub lima si-l spun , in memoria acelui prieten. Colac peste pupaza , sosesc tot in jurnalistica, si ma pune dracul sau formatiunea de vechi militar sa scriu un alt articol "Si l-au rastignit a doua oara", referitor la unul dintre marii martiri ai neamului romanesc, Ion Antonescu, sa vin cu documente si dovezi precum ca nu ar fi un criminal....Alte bobarnace , ca la sfarsit, dupa ce exasperat de acest exces de patriotism, cineva sa-mi spuna"Inchidem taraba!" si eu, ca nu prea sunt dus pe la biserica, deoarece in politica noastra am vazut prea multi cu gandul la Domnul dar cu labele in traista altora, intelegand cum stau treburile,imi iau traista in bat si  plec sa vizitez tarile sclavilor moderni si  ma stabilesc in strainatate... M-am acuzat de lasitate dar scarba pentru cele intimplate era mai mare. Si toate din cauza de mancarime sub limba. Acum, cand aud cate un roman ca-si denigreaza tara si natiunea ii atrag atentia ca prima paine si primul lapte, corastra de mama sa  , le-a mancat in Romania. Paradoxul este acela ca fenomenul de depatriotizare controlata a romanului este in plin progres si nimeni nu mai poate aresta efectele sale ulterioare. Fenomenul este mult mai profund si ar trebui sa intram in teoria elitelor, manipularii psihologice a maselor si romanilor le trebuie bani si nu neaparat cuvinte, ca acelea nu se pun pe masa...Dar daca romanasul nu vrea sa spuna adevarurilor pe nume, in curand se va trezi, vai mie, sa treaca prin fata magazinelor si sa saliveze precum cainele lui Pavlov, iar eu sunt unul pofticios. Si se poate intimpla din nou chiar mie, pentru ca am mancarime sub limba.....Desi locuiec in afara tarii de 8 ani, grei si durerosi, am citit mereu presa valceana pe care o consider ca unul dintre acele mijloace de comunicare care n-au renuntat definitiv la deontologia profesionala si nici la curajul de a mai spune din cand in cand adevarul nud. Ma tavalesc de ras la articolele domnului Romeo Popescu si citesc mereu prima dragoste- Monitorul de Valcea. Scriu tuturor cu dragoste de fost coleg de presa, desi pentru unii n-am o flegma pe masura, ca i-as acoperi cu ea-de aceea nici numele nu l-il amintesc.Dar ma minunez pe zi ce trece de surprizele pe care le face cate un ziarist, normal-din cauza ca-l mananca sub limba. Iar eu aici, departe de tara, ma imbogatesc cu gandul si saracesc pe zi ce trece, pentru ca desi voi fosti colegi din presa valceana imi spuneati nebunul, eu va iubeam, pentru ca eu constientizasem-poate mai mult decat multi dintre voi, ca voi, truditorii condeiului pe care ii injura deopotriva jegosii de politicieni si naivii de rand , sunteti adevaratii apostoli ai acestui neam(ca oricum in Episcopia Ramnicului a intrat dracul!-Bravo Romeo Popescu!).Desi uneori este periculos, ca doctorul iti poate prescrie pastilute impotriva oxiurilor,  apreciez curajos si plin de deontologie profesionala tot ...mancariciul sub limba, ca de limbi in partile dorsale e satul romanul! (Cristian Cumpanasu)