Mănăstirea Frăsinei reprezintă pentru mulţi credincioşi locul de comuniune a omului cu Dumnezeu. Retrasă între munţi şi străjuită de o parte şi de alta de păduri seculare, sihăstria monahală din Carpaţi a atras, încă din cele mai îndepărtate timpuri, sufletele însetate de linişte şi viaţă duhovnicească.
Nenumăraţi râvnitori după împărăţia cerurilor şi-au aflat în aceste singurătăţi rostul vieţii lor pământeşti. De la ei s-au inspirat mulţimi de ucenici, dintre care unii au îmbrăţişat viaţa călugărească, iar alţii au dus în casele şi familiile lor Duhul de viaţă sfântă al iubitorilor de Dumnezeu din această sfântă aşezare. ( Arhiereu Prof. Univ. Dr. Irineu Slătineanul) În mânăstirea Frăsinei din comuna Muereasca, Vâlcea, nu calcă picior de femeie sau cel puţin aşa ar trebui.
Pe drumul îngust şi şerpuitor spre locaşul de cult câteva semne atenţionează: „Accesul femeilor oprit“. Cu 2 kilometri înainte de mânăstire, la „biserica de jos“, cea pentru femei, în locul în care s-a aflat odinioară piatra de legământ cu blestemul gravat în litere chirilice există azi un panou vopsit în albastru şi alb: „Acest Sfânt locaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă de partea femeiasca putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea, sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub niciun chip, parte femeiască.
Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi aceasta hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor tot fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867“. Femeile nu au voie să urce la sfântul lăcaş Suntem primiţi în cancelaria mânăstirii de către doi preoţi mai tineri.
Unul dintre ei ne explică politicos: „Ştiţi, noi nu vrem reclama, vrem doar să fim lăsaţi în pace. Aşa a fost rânduiala, aşa vrem să o păstrăm. Aţi venit degeaba!“ În timp ce ne pregăteam de plecare, preotul continua vorbind, însă, cu celălalt călugăr: „Ştii de femeia aceea de acum jumătate de an? A urcat de câteva ori la noi.
Era din Bucureşti. Cu câteva săptămâni înainte de nuntă a venit prietenul ei, viitorul soţ şi ne-a zis că femeia a murit. Cică au găsit-o moartă în casă“. Ascultăm şi următoarea poveste a părintelui: „Eram la biserica de jos la bucătărie, şi a venit la mine o femeie cu două fete şi au început să mă întrebe ce li s-ar putea întâmpla, dacă s-ar duce sus la mânăstire. Eu mi-am dat seama şi le-am întrebat: Aţi fost acolo? Ele nu, ca nu, dar suntem curioase... La câteva minute după ce au plecat a venit cineva la mine să mă scoată repede afară.
Acolo, maşina femeii, un Cielo roşu cu număr de Bucureşti stătea cu două roţi în râpă de mai avea un pic şi se prăbuşea. Au reuşit să scape, apoi au venit la mine, au recunoscut că au fost sus şi le-am dat dezlegare de blestem“. Fratele Vasile, un actor celebru La Mânăstirea Frăsinei şi-a găsit liniştea spirituală binecunoscutul actor Dragoş Paslaru.
Bătut în Piaţa Universităţii pentru că protesta împotriva regimului instalat după înlăturarea lui Ceauşescu, actorul Dragoş Paslaru a renunţat la viaţa lumească şi s-a călugărit, în anul 1990, la Mănăstirea Frăsinei, din judeţul Valcea. Numele său „fratele Vasile". La mănăstire a lucrat la sectorul zootehnic, apoi ca bucătar, iar acum fostul actor este şeful cancelariei Mănăstirii Frăsinei.
În dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, fratele Vasile are calitatea de victimă. În urmă cu câţiva ani, un poliţist l-a vizitat pentru a-i lua declaraţii. Călugărul nu şi-a acuzat călăii, iar anchetatorul a consemnat în procesul-verbal doar atat: „Am luat coarnele plugului Dumnezeiesc şi sufletul meu a iertat tot“. Mănăstirea Frăsinei este singura din Romania unde regulile monahale sunt identice cu cele de la Muntele Athos.
Nu se mănancă niciodată carne, slujbele au loc la miezul nopţii şi femeile nu au voie să intre. Dragoş Paslaru a jucat în filmul "O lacrimă de fată", prezentat la Festivalul de Film de la Cannes, în anul 1982.
Alături de Mircea Diaconu, a jucat în "Secvenţa", apoi, în "Drumeţ în calea lupilor", unde a făcut un rol de excepţie, reprezentand una dintre căpeteniile legionare. În "Ochi de urs" a avut-o ca parteneră pe cunoscuta soprană Daniela Vlădescu. Dragoş Paslaru a jucat şi în piese de teatru.
Alte titluti din editia curenta:
Directorul Constantin Roibu conduce mii de oame...
Pe 10 decembrie se dă verdictul în procesul Dic...
Încercare de blocare a proiectelor la Berislăveşti
Trei fraţi, din comuna vâlceană Fârtăţeşti
Nicolae Sofianu are o avere de 200 de milioane ...
Şpârle şi Şopârle
Anticiparea unui scandal la Democraţi
Deputatul Mitică Dragomir, urmărit penal de DNA
Mihăieştiul , o comună cu aspect de oraş
Frăsinei, mânăstirea blestemată
Copiii – invitaţi să împodobească oraşul
Bebeluş salvat de la moarte în Colonia Nuci
Jumătate dintre vâlceni nu-şi vor putea plăti f...
De Moş Nicolae, se aprind luminile
Sonae Sierra caută teren pentru un mall în capi...
Web Design by DowMedia
Vă cer să schimbați titlul acestui eseu! Este o insultă! Mănăstirea NU ESTE blestemată, ci Există INTERDICȚIE SUB FORMA UNUI BLESTEM, pentru a nu tulbura monahii. Acolo vin mulți indrăciți care țipă și fac urât, așa că s-a preferat împărțirea sarcinilor: femeile, mai jos la 2 km iar bărbații, sus.
Așadar, dacă nu dați jos articolul, măcar schimbați titlul. Acolo sunt, încă, preoți cu mare har, care se roagă pentru noi cei din lume iar noi îi jignim?!