Nicolae Spiridon se apără prin minciuni ordinare şi insulte

Nicolae Spiridon se apără prin minciuni ordinare şi insulte

Miercuri, 21 februarie 2007, Nicolae Spiridon a convocat o conferinţă de presă la sediul fabricii de bere al cărei acţionar majoritar este. Aici fiecare ziarist a primit două comunicate de presă ( pe care le publicăm integral şi noi). Apoi pentru a amplifica mesajul comunicatele au fost citite de domnul Spiridon în faţa camerelor de luat vederi ale posturilor locale TV. Fără a nominaliza direct ziarul nostru domnul director ne-a acuzat ca fiind un ziar de scandal şi şantaj. El a lăsat să se înţeleagă că am publicat materiale din care reiese faptul căl considerăm alături de toţi cei din fabrica de bere infractori. De fapt în ediţia trecută într-un material mai amplu am preluat o declaraţie a preşedintelui ţării, Traian Băsescu, făcută la un bilanţ al DNA. Domnul Spiridon ştia bine despre această declaraţie şi mai ştia că sintagma „legi pentru infractori” nu ne aparţine.

O critică prezidenţială

Nu ne-a mirat prezenţa la conferinţa de presă a lui Robert Dinţoi, director la cotidianul „Viaţa Vâlcii” şi a lui Petre Tănăsoaica, editor şef al acestui cotidian. Aveam informaţii că cei doi l-au ajutat în redactarea comunicatelor de presă pe fostul deputat pesedist precum şi în regizarea conferinţei de presă, în aranjarea întrebărilor de după citirea comunicatelor. Insistând după conferinţă să spună numele ziarului care l-a şantajat Petre Tănăsoaica ne-a făcut un serviciu. În faţa camerelor TV si a 15 martori domnul Spiridon a rostit numele ziarului nostru. Motiv suficient pentru a-l acţiona în instanţă. Vom cere despăgubiri morale şi materiale pentru această insultă şi minciună ordinară. Poate instanţa nu ne va acorda sume la fel de mari ca cele pe care Tănăsoaica le-a obţinut în ultimii ani de la o fabrică, care avea probleme financiare şi care nu putea să-şi mărească vânzarea printr-o reclamă într-un ziar local. Dar minciuna lui Spiridon ne-a durut şi ne-a creat prejudicii. „Directorul general al SC Bere Alutus, Nicu Spiridon, explică cum marile corporaţii din industria berii au încercat blocarea unei legi de ajutorare a IMM-urilor. Nu suntem noi infractorii despre care vorbea preşedintele Traian Băsescu . Noi am muncit şi am plătit fabrica asta de două ori, în timp ce alţii nu mai ştiau cum să fure.” Textul citat reprezintă titlul unui amplu articol publicat de „ Viaţa Vâlcii” în 9 februarie anul acesta. El este dovada faptului că atât ziariştii de casă a fostului deputat ( sper că nu ai uitat Petre că am fost martor la câteva împrumuturi probabil  nerambursate pe care ţi le-a acordat domnul director) cât şi domnul Nicolae Spiridon cunoşteau declaraţia domnului preşedinte Traian Băsescu pe care noi am publicat-o abia în 19 februarie. Nici noi dar nici preşedintele nu considerăm că toţi salariaţii acestei fabrici sunt infractori. Noi nu credem nici despre domnul Spiridon că este, dar am citat din declaraţia domnului Băsescu. Nu suntem nici pentru dispariţia  acestei fabrici, nu sprijinim nici marii producătorii de bere, nu vrem ca Vâlcea să piardă 200 de locuri de muncă! Am spus doar că suntem pentru încetarea diferitelor scutiri acordate unor societăţi comerciale. Nu este problema noastră şi nici a altor vâlceni că SC Bere Alutus a ajuns să datoreze 37 de miliarde de lei bugetului de stat. Şi aşa firma a beneficiat de clemenţă datoriile fiind vechi (unele) de peste trei ani.

Cine se aseamănă se adună

Faptul că firma editoare a cotidianului „Viaţa Vâlcii” a fost mereu principalul datornic din presa locală la buget este una dintre motivaţiile pentru care Petre Tănăsoaica a spus în conferinţă de presă că statul este ticăloşit , că jecmăneşte firmele datoare, că fabrica de bere ar trebui să beneficieze de o lege de scutire a datoriilor. Nu e locul să enumerăm şirul lung de datorii, pe care conducerea acestei publicaţii le are la zeci de oameni care au lucrat la acest ziar în ultimii ani. Nu le spunem salariaţi pentru că majoritatea nu au fost. Au acceptat să lucreze la negru minţiţi mereu de Petre că vor avea carte de muncă. Şi deputatul Becşenescu încearcă să recupereze prin instanţă peste 200 de milioane de la firma lui Tănăsoaica. Aceiaşi firmă a cerut şi a obţinut reeşalonări de la plata unor obligaţii către buget. Recuperări de TVA. Păi este normal să-ţi cumperi jeep de lux, de 50 de mii de euro, pe credit dar să nu-ţi plăteşti datoriile? Nu credem că este! Oamenii ăştia vor concedii de lux, câteva milioane pe zi de buzunar, să mănânce numai în restaurante, să se îmbrace elegant dar să nu plătească datoriile. Sunt patroni de ziare în Vâlcea care au avut conturile blocate pentru câţiva lei datorie, care au făcut eforturi, uneori şi-au vândut alte bunuri personale pentru a menţine firma în viaţă. Şi au fost obligaţi să plătească totul la timp. Şi nu au fost favorizate de inspectorii de la ITM aşa cum a fost „ Viaţa Vâlcii” unde toate autorităţile închideau ochii la semiscalvia la care erau supuşi cei care trudeau, fără asigurare medicală, fără drepturile salariale plătite la zi, fără a putea beneficia de pensie pentru zilele lucrate aici. De multe ori în sărbători legale. Ar fi corect ca acum să-i fie şterse prin lege datoriile acestei firme? Cum ar fi faţă de celelalte societăţi editoare de presă?
Am semnat materialul de luni aşa cum îl semnez şi pe acesta. Domnul Nicolae Spiridon mă cunoaşte bine de ani mulţi. În 1993 , pe când lucram la „Curierul de Vâlcea” am fost primul ziarist care a scris despre inginerul Spiridon şi soţia sa veniţi în Vâlcea pentru a pune pe picioare noua investiţie. Am publicat atunci, în „ Curierul de Vâlcea” un material laudativ despre experienţa sa, planurile de viitor, fabrică. Ulterior am publicat mai mult de 10 materiale favorabile acestei unităţi. Fără a semna niciodată vreun contract de publicitate, fără a primi niciodată măcar un leu de la domnul Spiridon. Pe acte sa u la negru. Fără a cere măcar o bere gratis. De aceea nu m-am supărat când m-a insultat Petre Tănăsoaica, pentru că despre el ştiam de mult că nu are Dumnezeu şi nu se poate aştepta nimeni la un comportament moral şi civilizat de la el. Dar să fiu insultat public de domnul Spirion chiar nu credeam. „ Ziarul de Vâlcea” care a fost şi este cea mai echidistantă publicaţie din Vâlcea în ultimii ani! Pentru cei care lucrează aici este jignitor să vadă că un om care cere statului, prin lege , scutirea de la datorii de 37 de miliarde de lei, care a ajuns deputat doar datorită sistemului de vot pe liste, care a fost făcu oarecum indirect infractor de preşedintele ţării răspunde spunând că acest ziar este unul de scandal şi şantaj. Cine v-a şantajat şi când domnule Spiridon? Dacă nu vreţi să ne răspundeţi nu are nimic. Instanţa va stabili adevărul! (Traian Guminski)

S.C. BERE ALUTUS S.A.  Rm. Vâlcea

Comunicat de presă    Nr. 2

În ceea ce priveşte S.C. BERE ALUTUS S.A. ,nu ne considerăm infractori, aşa cum lasă de înţeles un ziar de scandal şi şantaj din mass-media vâlceană.
Vrem să aducem în atenţia dumneavoastră evoluţia în timp a fabricii de bere ALUTUS.
S-a început investiţia în anul 1989 şi s-a pus în funcţiune în anul 1992.
Întreaga investiţie  a fost făcută din credite bancare, statul neparticipând decât cu terenul.
S-a privatizat  în anul 1994 prin metoda MEBO şi deşi la acea dată am explicat că statul nu are decât terenul şi trebuia să vândă numai acţiunile aferente acestuia, nu am fost înţeleşi şi am ajuns să plătim fabrica de două ori:
- odată la bancă prin rambursarea creditelor şi dobânzilor şi
- odată la FPS
dobânzile la credite ajunseseră până la 130 % fiind foarte greu de suportat.
Legea 77, la baza căreia ne-am privatizat, prevedea scutirea de 50 % impozit de profit până la plata ratelor la FPS, facilitate ce a fost abrogată în scurt timp.
Legea 133/1999 privind stimularea IMM-urilor, prevedea scutiri de taxe vamale la utilaje şi în baza acestei legi am făcut contracte de achiziţionare utilaje. La scurt timp însă s-a abrogat şi această facilitate, Bere Alutus plătind taxe vamale de 1,5 milioane EURO în plus, această sumă reprezentând mai mult decât toate datoriile la bugetul de stat.

Mai mult Directiva Europeană 83/1992 prevede accizarea diferenţială în funcţie de capacitatea de producţie, fabricile de până la 200 hl/an plătind până la 50% din acciza celor de capacitate mai mare.

Datorită neaplicării acestei măsuri a accizării diferenţiate, bere Alutus a plătit în plus 5 milioane EURO.
Iată numai unele din greutăţile şi nedreptăţile sistemului de tranziţie peste care a trecut Bere Alutus.
Pentru toate aceste nedreptăţi suntem consideraţi de unii colegi de-ai d-voastră, infractori, care, fără o documentare minoră, scriu articole defăimătoare şi calomnioase, atât la adresa conducerii, cât şi la adresa societăţii, articole care cu siguranţă vor dăuna activităţii societăţii.
Spre deosebire de alte judeţe, unde presa locală s-a coalizat în sprijinirea acestui proiect de lege, la Vâlcea, o parte a presei vrea cu orice preţ dispariţia S.C. BERE Alutus S.A., unde o dată cu aceasta vor dispărea şi 200 locuri de muncă. Sunt acuzat tot în acest ziar, că am păcălit mici acţionari, prin faptul că le-am promis mai mult şi le-am dat mai puţin pe acţiuni.
La momentul tranzacţiilor cu acţiuni nu i-a obligat nimeni să-şi vândă acţiunile. Au făcut-o de bună voie, fiind în cunoştinţă de cauză, cât primesc pe acţiune, decizia revenindu-le lor ce fac ce acţiunile.
Am mai spus-o şi o mai spun şi dumneavoastră, cei care se consideră păcăliţi, să aducă banii primiţi pe acţiuni şi vor primi acţiunile înapoi.
Până în prezent nu s-a înghesuit nici-un fost acţionar să facă acest lucru, dovadă că a fost un preţ convenabil.

Director general, Ing. NICU SPIRIDON

Comunicat de presă Nr. 1

Referitor la proiectul de lege „Măsuri financiare pentru IMM-urile din industria berii”, conducerea S.C. BERE ALUTUS S.A. vrea să facă unele precizări privind geneza acestui proiect.

În decembrie 2005 la propunerea patronatului IMM-urilor din industria berii, ministerul agriculturii, reprezentat atunci de Gh. Fluture, a fost de acord cu promovarea unei Ordonanţe de Guvern, care avea acelaşi conţinut pe care îl are acest proiect de lege, fiind trecut pe lista O.G., care trebuiau să fie promovate în vacanţa parlamentară, listă care a fost votată cu majoritatea de voturi în Parlament.

Ulterior, Proiectul de Ordonanţă de Guvern a fost semnat în Ministerul Agriculturii de toate Direcţiile responsabile pentru promovarea acestuia şi de secretarii de stat, urmând ca ultimul  să semneze ministrul Gh. Fluture, care fusese de acord.

La presiunea marilor companii producătoare de bere, acesta nu a mai semnat. O decizie dubioasă din punctul nostru de vedere, pe care nu vrem să o comentăm, aşa cum nu am comentat nici la data respectivă.
În anul 2006, acest proiect de O.G. a fost preluat aproape la punct şi virgulă de către deputatul Mocanu Alexandru din Teleorman, care cunoştea foarte bine fenomenul, poate şi datorită faptului că soţia acestuia lucra la SC ROBEMA SA din Roşiorii de Vede, în funcţia de inginer şef, care la momentul acela avea depusă deja cererea de pensionare, în prezent acesta fiind deja pensionată.
După ce a primit avizul Comisiei Buget Finanţe din Senat în unanimitate de voturi, fiind de acord reprezentanţii tuturor partidelor, a izbucnit un scandal în mass-media, regizat de marile companii străine producătoare de bere, cum că ar exista un conflict de interese datorită faptului că deputatul Mocanu avea soţia salariată la SC ROBEMA  Roşiorii de Vede, fără a fi însă acţionar, în acest caz neîncălcând Legea conflictelor de interese. Totuşi, PD-ul a hotărât să îl oblige pe deputatul Mocanu să-şi retragă proiectul  de lege.
Un grup de 7 deputaţi din cercul guvernamental au crezut că este nedrept ceea ce s-a întâmplat şi au hotărât să reia procedura legislativă a acestui proiect, care până în final a trecut de Camera Deputaţilor, aceasta fiind camera decizională.
Un grup de 51 deputaţi, în general din PNL şi PC, au sesizat Curtea Constituţională, reclamând acest proiect de lege ca fiind neconstituţional.
În şedinţa din 17 decembrie prin Decizia numărul 59 a respins sesizarea de neconstituţionalitate şi a declarat constituţională legea respectivă.
Potrivit art. 77, alin. 3 din Constituţia României, această lege trebuia promulgată în maximum 10 zile de către Preşedintele României, Decizia nr. 59 a Curţii Constituţionale fiind general obligatorie.
Noi considerăm că Preşedintele României a fost dus în eroare de unii consilieri ai dânsului, neştiind că legea a fost supusă controlului constituţional.

Decizia Curţii Constituţionale nu putea fi astfel pentru că proiectul de lege se baza pe Legea 143 (Legea ajutorului de stat). Această lege prevede posibilităţi de acordare a ajutorului de stat, pentru IMM-urile aflate în dificultate.

De altfel, acest proiect de lege a primit aviz favorabil şi de la Consiliul Concurenţei în urma consultării Comisiei Europene.
Miza nepromovării acestui proiect e lege este următoarea:

1.Marile grupuri doresc dispariţia IMM-urilor din industria berii din două motive:

1. dispărând IMM-urile din industria berii, dispare şi legislaţia  pentru acestea şi nu vor mai putea apărea altele:
2. dispariţia IMM-urilor  va duce automat la mărimea preţului berii de către marile companii, în prezent IMM-urile încurcându-i să facă acest lucru.

Director General, Ing. NICU SPIRIDON