Zona Obârşia Lotrului şi Cozia pot deveni zone protejate

Zona Obârşia Lotrului şi Cozia pot deveni zone protejate

• Uniunea Europeană este interesată de conservarea zonelor montane din Vâlcea

   Judeţul Vâlcea este o zonă de interes pentru Uniunea Europeană din punctul de vedere posibilităţilor de dezvoltare a turismului date de zonele naturale deosebit de frumoase. În acest sens mai multe zone montane din judeţ au fost propuse pentru a intra în categoria ariilor protejate. Iniţiativa pentru includerea acestora în reţeaua europeană „Natura 2000” privind inventarierea habitatelor de interes comunitar a venit din partea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
 
Valea Latoriţei este una dintre zonele care vor fi intens monitorizate
 
În judeţul Vâlcea au fost inventariate până acum 14 tipuri de habitate de interes european şi s-au făcut trei propuneri de situri de interes comunitar, care vor intra în reţeaua europeană de zone protejate «Natura 2000». „Printre zonele propuse pentru a fi protejate sunt situl Obârşia Lotrului - Latoriţa, cu o suprafaţă de 6.000 de hectare, situl Cheia Cheii cu o suprafaţă de 111 hectare şi situl Cozia, cu o suprafaţă de 17.000 de hectare”, a spus Alina Florescu, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea. Zonele propuse vor intra în regim de protecţie până la declararea lor drept zone protejate de către Comisia Uniunii Europene. În acest sens reprezentanţii primăriilor şi ocoalelor silvice de care aparţin acestea au fost anunţate despre faptul că zonele urmează să fie monitorizate în următoarea perioadă cu mai mare atenţie. Această monitorizare are drept scop realizarea condiţiilor propice pentru conservare. Anul trecut au fost identificate şi inventariate habitatele de interes comunitar. În judeţul Vâlcea au fost stabilite 14 tipuri de habitate de interes european care fac parte din biogeografia alpină, suprafaţa totală a acestora fiinde de 24.000 de hectare.  În urma convenţiilor internaţionale, precum şi a cerinţelor Uniunii Europene, Agenţia de Protecţie a Mediului Vâlcea a refăcut de curând baza de date privind situaţia speciilor strict protejate. În colaborare cu Direcţia Silvică şi cu reprezentaţi ai parcurilor Cozia, Buila –Vânturariţa şi a viitorului parc Parâng s-a identificat numărul real de habitate naturale specificate la nivel european şi a speciilor reprezentative.
 
Parcul Naţional Cozia este printre cele mai cunoscute din ţară
 
Parcul Naţional Cozia, care a poartă numele munţilor cu acelaşi nume este la ora actuală cel mai cunoscut parc naţional din Vâlcea. Situat de o parte şi de alta a Oltului Parcul Naţional Cozia are osuprafaţă de 17.000 de  hectare, din care o parte este destinată doar cercetării ştiinţifice. El cuprinde masivele muntoase Cozia, Narăţu şi Doabra-Călineşti şi este brăzdat de numeroase trasee marcate. Pavel Prundurel – administratorul Parcului a spus că în ultimele şase luni s-au realizat câteva proiecte care privesc conservarea parcului, cu finanţare externă. Unul dintre ele prevede alocarea sumei de un milion de Euro, iar un alt proiect  - Life Natura poate beneficia de o finanţare de 650.000 de euro. Mai sunt, de asemenea în curs numeroase proiecte de voluntariat cu participarea Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, a unor profesori şi studenţi americani, a şcolilor din zonă. « Am primit în special sprijin pentru salubrizare de la Primăriile Călimăneşti şi Brezoi. » - a spus Pavel Prundurel. Din păcate în prezent Vârful Cozia este degradat puternic de acţiunea oamenilor, ba chiar există şi nouă cereri din partea unor persoane care vor să-şi construiască locuinţe în zona protejată. Cele mai multe cereri pentru construirea unor case de vacanţă sunt depuse pentru terenuri aflate pe cursul pârâului Băiaş. De asemenea parcul naţional ar avea nevoie de mai mulţi rangeri. Conform specialiştilor Parcul Naţional Cozia se plasează oricum printre cele mai bine cotate la nivel naţional.
 
Cea mai mare rezervaţie din Oltenia se modernizează
 
Parcul, care este de altfel cea mai mare rezervaţie naturală din zona Olteniei este în plin proces de modernizare, în vederea alinierii la normele occidentale. Pentru ca acest lucru să se realizeze însă şi în practică este nevoie de mai mulţi angajaţi. În acest sens administratorul parcului, inginerul Pavel Prundurel spune că ar mai fi nevoie să fie angajaţi şapte rangeri, care să se ocupe cu gestionarea ariei şi să o poată supraveghea cu mai mare uşurinţă. Un alt punct nevralgic pe care rangerii trebuie să-l atingă este educarea turiştilor şi chiar însoţirea lor în zonele mai greu accesibile. De mul-i ani parcul naţional suferă pentru că turiştii care au acces pe cărările de munte aruncă gunoaiele unde se nimereşte. Pentru a le  strânge au fost mobilizaţi de câteva ori elevii. Rangerii ar trebui să se ocupe şi cu strângerea resturilor împrăştiate de turişti, numai că aceştia nu fac faţă lipsei de educaţie de care dau dovadă unii şi nu pot acoperi tote zonele. Tot rangerii pot organiza întâlniri, dezbateri şi conferinţe de presă pe teme dintre cele mai variate din domeniu. În primă fază au fost angajaţi doar doi rangeri, dar acestora li se vor alătura şi alţii, până la completarea celor şapte posturi cuprinse în schemă.