Promisiuni „… Şi fiindcă timpul e târziu, vreau să vă mai spun, că eu tot sunt cel mai bun!…” Aceste ultime vorbe răsunară în sala ovală, populată pe jumătate cu tineri aduşi aproape „pe sus” de cei câţiva profesori, care îl susţineau pe Miorel Balamală, tânărul miliardar de „mucava”, cum ar zice maică-mea, dar şi […]

Surpriză tristă De Sfintele Paşti, care au picat în Aprilie, deci în plină primăvară, Giana Chimiţă, a primit o veste nemaipomenită. Nimic de zis, se aştepta s-o primească, pentru că, numai cu câteva luni în urmă, se clasase pe unul dintre primele două locuri la Olimpiada de creaţie artistică în domeniul publicaţii şi zvonurile începuseră […]

Feţele ruşinii 1 Mai muncitoresc… Aşa l-am cunoscut. Aşa ne-a fost prezentat, aşa l-am petrecut o vreme…Frumoasă zi, desigur, deşi la vremea respectivă mai şi deranja. Dar asta era regula, pentru că, şi aici, Bătrânul avea dreptate, doar cu „biciul se ţinea ordinea şi hărnicia”… şi, poate, de aceea au apărut şi „frustraţii”, care pozau […]

Mândria prostului Nici nu trecură două săptămâni de când „prostimea” lui Purcan a votat „pachetul” acela cu promisiuni numit „contract”, că şeful acestuia se şi sui pe tronul cel frumos şi de mulţi râvnit, mustăcind şi lăudându-se în acelaşi timp, în gând –„Ce tron frumos am eu!” Barba îi tremura, iar ochii îi luceau, lăptoşi […]

Nepriceputul   „Ce repede au trecut zilele! Nici nu ştiu ce să mai cred! Parcă ieri am făcut nunta!…” Aşa gândea Paulică Ţiţeioru, proaspăt ales deputat pe listele partidului său istoric şi cu rădăcini adânci în fami-lia sa, de pe strada Râşniţelor, într-o clipă de răgaz. Că, de când a intrat în „valurile democraţiei”, cum […]

Prostia din „casele mari” Soarele răsărise brusc la şase şi patruzeci şi trei de minute, de dincolo de Olt şi se aşternuse peste livada dată în pârg, în mijlocul căreia se lăfăia cetatea Fâlâcului. Da, cetate, pentru că avea peste cincisprezece camere, patru turnuleţe din care unul cu ceas şi, desigur, un gard de peste […]

Balada lui Bebe   Ţărănist eu când eram Satele le colindam, N-aveam maşină străină Nici în curte o piscină, Dar aveam în mine pofte, Cât vreo trei-patru cohorte. Cât era ziua de mare Mă plimbam cu trei dosare, Seara pe la PeNeŢe, Trăgeam bine sforile. Şi le-am tras cu mult folos Pănă am primit un […]

Preţul ignoranţei    În berăria „La trei coceni” atmosfera era încinsă. Ba din cauza fumului de la mici, ba din cauza vălătucilor albaştri ridicaţi din cuiele dracului la care majoritatea bărbaţilor sunt abonaţi, ba din cauza „ideilor încinse” în care „se bat” la cele câteva mese încinse clienţii săi. De undeva, dintr-un colţ unde abia […]

Limbajul …elitei    De vreo jumătate de oră sticla televizorului „vorbea” fără pauză. Un tânăr cu mustaţa pe oală şi ochi mari, ca de bou, cu o gură cât o şură, cum ar zice maică-mea, fie-i ţărâna uşoară şi de…calibru, printre ai săi, se răstea voiniceşte la o fătucă, dar şi la noi, care, în […]

Balada lui Valer cel oţ Hei Valer, oţ de plaiCe bugetu-l sărăceai,Ai ajuns atât de răuLatri singur la GutăuDar n-ai voce de dulău.În Râmnicul de odinioarăVisai doar o alimentară,Şi alături de Traian.Luai birul an după an,N-aveai mamă n-aveai tată,Făceai zestre la fată.Te văitai, te milogeaiŞpagă  mare tu strângeai.Iubitor de vânătoare, Câte hectare ai strâns oare?Hei […]

Strigoiul De trei zile, cei de pe Valea Mică, valea ce desparte satul în două, nu mai au linişte.- Ai auzit, Ioane? - Ce, mă Gheorghe?- Că Milică s-a făcut moroi?- Ce-i, mă, acela?- Stafie! - Poate vreai să zici strigoi…- Tot un drac! Iar cei mai oropsiţi sunt rudele lui, zice lumea. Şi nu […]

Înţeleptul Pe Ionel Kornutul şi Ghiţă Cercelitu nu-I vezi decât împreună. Ei se completează, într-un fel. Iar relaţia dintre ei este una firească. Nu există subordonare, cum era, cu oarece vreme în urmă, între unul Neneacă şi Cuvântescu –Yoga, ori Petanas Koica, insi dubioşi, care îi făceau pantofii şi îi duceau geanta primului, doar pentru […]

Miraculosul izvor De cum se iviseră zorii economiei de piaţă, Rica Doruţ, mai precis familia Doruţ, a luat-o în faţă. S-a detaşat de toţi ceilalţi care au avut, ca şi ea, curajul de a lua „taurul de coarne” aproape vizibil. Nimeni, însă, nu înţelegea ce reţetă aplicase Rica, pentru că ea era cea care învârtea […]

Speculanţii libertăţii  Doamne, ce-ai făcut din noi? Ne-ai dat viaţă ca s-o cinstim, trăind-o din plin, iar noi ne-am făcut-o monedă de schimb unor libertăţi imaginare. Ne-ai dăruit-o ca pe-o bijuterie, iar noi o folosim la tarabă, zilnic, amăgind-o cu o nouă bucată de pâine, din ce în ce mai neagră şi mai amară. Ne-ai […]

Triumful prostiei  De când „s-a ajuns”, Stan Ciupulică nu mai are stare. E om de vază acum, chiar dacă vinde şi varză, că are vreo trei mese în piaţă şi, chiar dacă nu ştie ce-i o sapă ori greblă, are carnet de producător şi-i plin de bani…E autoritar, că-i forţează pe adevăraţii producători să-i vândă […]

Şedinţa fulger - Noi suntem aici supuşi, ca să zic aşa, ca să facem educaţie permanentă. Aşa ne vom numi noi de acum înainte, cum am fost instruiţi noi la Sinaia, când ni s-a dat să citim un nou regulament, care circulă prin parlament…Aşa şi-a început cuvântul directoarea Întreprinderii de îndrumare, conservare şi îmbuteliere a […]

Vorbe goale - … Că noi avem voinţă politică…- Se vede, aţi furat tot!- Şi voinţa politică se manifestă în toate sectoarele economiei…- … Care lipseşte cu desăvârşire, de când aţi venit voi la putere…- Noi ne asumăm răspunderea…- De mincinoşi calificaţi- Poftim?- De mincinoşi calificaţi. La "răspundere" mă refeream.- Dar ce, tu nu eşti tot […]

Cum se fac averile Stăpâne, îi zise într-o ziSluga lipitoare,Broscoiului ce se treziPeste baltă foarte mare.Ştiu eu, că vă place,Ce-aţi zice, dacă mâineAm vinde … la trei aceCuptorul de pâine?"Foarte bine, foarte bine!Dar vezi, ce comisionIn cont mi se cuvine?Să fie de ... bonton!"Zise lacomul broscoiDe pe frunza lui de nufăr."Da, stăpâne, ştiţi, că noiV-am […]

Hoţie cu acte în regulă   Nici nu s-a uscat bine cerneala cu care a fost "scrisă" numirea în funcţia de director al societăţii comerciale "Leşia de aur", că domnul Ciupescu Jean, a şi pus mâna pe telefon. - Alo! Salut, măi Domleţ! Ce faci, mă? - Mulţumesc, bine! I se răspunse. - Ai auzit, […]

Capra vecinului Doi ţărani vecini, de mult Pentru capre-aveau un cult. Că dădeau lapte şi carne, Părul, pielea chiar şi coarne Şi mâncau foarte puţin…"Capra-i animal divin! Ea şi-n tradiţii are rol,Iar anului nou îi e sol…" Capra mea face trei ieziŞi, când trece prin livezi, Curăţă pomii în grabăDe lăstarii fără treabă!... Şi-ar fi […]

Mândria unui şef de şef  Doamne, câte i-au trebuit lui Pârciu Prepeliţu, ca să se facă şi el cineva! Mai întâi a dat din coate pe răzoare, devorând multe furnici, ca să poată să devină mai acid, dacă această soluţie acceptă gradul de comparaţie. Apoi a devenit şef de cuib, avansând, mai bine zis, împingându-şi […]

Încăpăţânatul Am auzit şi eu destule poveşti cu pescari şi vânători. Cu peşti uriaşi şi cu vânat de calibru şi în cantităţi enorme. Şi i-am crezut pe toţi vânătorii şi pescarii, oameni isteţi şi deştepţi la minte, chiar dacă faptele nu-i recomandau. Dar ca Iulică Brănosu n-am avut ştire să fie. Acesta, pescar vechi, cu […]