De curând, a ieşit de sub tipar, la Colorcube, Horezu, 2022, o plachetă de versuri a fostului primar Ilie Fârtat, purtând un titlu care-l desconspiră: Reţete sentimentale. După lectura versurilor, am avut o revelaţie. Mi-am amintit de un şlagăr al anilor 1970-1980:,,…Că nu e om să nu fi scris o poezie,/Măcar o dată, doar o dată-n viaţa lui,/Când a iubit a luat un petec de hârtie/Şi-a aşternut pe el tot focul dragostei!’’. Aşa a procedat şi autorul. A scris şi scrie o poezie muzicală, de dragoste. Arta poetică care deschide cartea ,,Ascult nemărginirea…’’semnifică universul său liric închinat iubirii ,,ce urcă spre cer ca o coloană’’,numai că în volumul de faţă Ileana, soţia autorului reprezintă eternul feminin poetizat. În tinereţe, pe timpul când Iliuţă devenise, în oraşul în care se ţine Târgul Cocoşul de Horezu, o adevărată parolă, mai ales prin faptul că era un cunoscut cadru medical. Conotaţia titlului spune mult în acest sens. Lansată prin Fundaţia Nadia Duca, în cartierul Tănăseşti, al oraşului de la poalele muntelui dacic Buila, cartea a generat un eveniment stimulativ pentru elevii Liceului Constantin Bâncoveanu, care provin, în mare parte, din comunităţile aparţinătoare arealului ceremicii de Hurezu şi nu numai.
Volumul de versuri transfigurează tema iubirii atemporale personalizată prin două ipostaze, două iubiri: Ileana şi …Horezu!...oraşul prin care se identifică şi poetul. Cei doi fluturi cu aripi de zăpadă par să se întâlnească în dreptul unei stele, realizând acel echilibru existenţial sugerat în meditaţiile volumului, unele având o nuanţă de odă, precum sonetul Mulţi ani trăiască care face un laudaţio zilelor de nume pe care le purtăm: Mulţi ani trăiască aceste zi de nume,/În care fiecare îşi serbează,/Cu-ncredere în sine şi în lume,/Cuvântul sfânt prin care se semnează!..Cum Sfântul Ilie e o sărbătoare de brand, ea onorează atitudinea cetăţenească şi dimensiunea culturală şi poetică a autorului. Odele poetice din placheta amintită ne sugerează ideea că nimic nu e mai înălţător decât interferenţa artelor prin care creatorii se întâlnesc pe coardele timpului.
Interesantă ni se pare sinceritatea rostirii poetice: Să ningă, să ningă, vom cere /Iubita mea, să ne-aruncăm in nea /Şi să plutim ca fulgii în cădere /În jocul nostru si dorinţa mea, ceea ce presupune că placheta de versuri are în spate o poveste de dragoste, sugerată şi în miniprefaţa semnată de un om deştept, Lucian Vasilescu. Poetul se autopersonifică într-un navigator care şi-a versificat visurile şi speranţele, începând din fragedă tinereţe. După o viaţă de călătorie a băgat de seamă că idealul ,,tânărului matelot’’s-au îndeplinit prin ancorarea la ţărmul adevărului binelui şi frumosului pentru a se reculege şi pentru a-şi reconsidera itinerariul. Orientându-şi iubirea după Steaua polară,călătoria însă nu se va opri. Din ,,bazarul sufletului’’ poetic îşi propune să scoată la lumină puritatea viitorului cu rădăcini în tradiţia identitară românească.
Cartea se încheie cu o Scrisoare pentru acum, pentru mai târziu, pentru totdeauna, pentru Ileana, un fel de profesiune de credinţă, precum Argumentul de pe coperta a patra, prin care Domnul Ilie Fârtat şi-ar dori să rămână avizat pentru eternitate prin patru dimensiuni:aiureala de puţin poet al iubirii, altruismul, afurisenia poate şi genul, adică stilul prin care posteritatea să-l recunoască drept un creator în acest sens. Cert este că autorul are stil demonstrând că tinereţea este o boală trecătoare în timp ce maturitatea presupune responsabilitatea şi profunzimea sentimentelor.Cum ar fi spus genialul Caragiale:Totul moare, numai sentimental trăieşte!
Succesul apariţiei cărţii se datorează mai multor factori,dintre care amintim,în primul rând,faptul că placheta de versuri este bine lucrată.Prin urmele de zăpadă,de pe fotografia copertei de titlu,ni se sugerează că şi autorului i se văd urmele trecerii prin viaţă şi prin lume prin instituţiile oraşului şi, nu în ultimul rând,prin poezie.Pe ultima copertă subtitlul Argument,însoţit de o fotografie pitorească a poetului de prin anul 1984,în care purta păr bogat, ,,pana corbului’’,barbă şi mustaţă ne prezintă,un alt fragment succinct dintr-o profesiune de credinţă.Dacă mai luăm în considerare că cele prezentate sunt realizate de către Alexandru Fârtat,fost prefect de Vâlcea, fiul autorului, înseamnă că gena spirituală, creatoare îşi are conotaţiile ei, iar apariţia, printre noi, a unor asemenea elite,înseamnă o rara avis,în condiţiile în care sintagma ,,semnează ca primarul’’are mai mult sens peiorativ.
Domnul Ilie Fârtat demitizează, demonstrând că un primar poate fi, după expresia Domniei Sale şi ,,puţin poet’’. O viaţă frumoasă, un ideal împlinit, o iubire atemporală şi un stil inconfundabil ale unei personalităţi rotunde, creatoare.
Nelu Barbu
Web Design by DowMedia