Căpușele, puricii, viermii intestinali sau chiar paraziții interni (invizibili cu ochiul liber) pot reprezenta un pericol real, nu doar pentru câine, ci și pentru tine și familia ta. De la boli transmise prin mușcătura unei căpușe până la infecții digestive cauzate de paraziți intestinali, toate aceste riscuri pot deveni o cursă contra-cronometru către cabinetul veterinar!
E drept că piața abundă în produse antiparazitare (pipete și zgărzi, comprimate cu acțiune rapidă), motiv pentru care alegerea celui mai potrivit nu este atât de simplă cum pare. Poate fi tentant să te bazezi doar pe recomandările prietenilor, pe grupuri sau pe sfaturile de pe forumuri, însă ceea ce funcționează pentru un câine nu este neapărat potrivit pentru altul.
Veterinarul cunoaște istoricul medical al patrupedului tău, îi înțelege nevoile specifice și poate personaliza tratamentul astfel încât protecția să fie eficientă și sigură. Alegerea antiparazitarelor fără o opinie de specialitate poate fi echivalentă cu a lua medicamente după ureche, fără rețetă și fără analize.
Un prim motiv important este acela că fiecare câine are particularitățile lui biologice. Două animale de aceeași rasă, cu aceeași vârstă și greutate, pot reacționa complet diferit la același tratament. Există câini cu alergii, sensibilități digestive sau afecțiuni cardiace care pot fi grav agravate de un antiparazitar ales greșit. Veterinarul, cunoscând istoricul medical al companionului tău, va ști exact ce substanță activă este sigură și care trebuie evitată.
Al doilea motiv ține de diversitatea paraziților și de modul în care aceștia afectează câinii. Nu toți paraziții pot fi combătuți cu același produs; unele soluții sunt eficiente împotriva puricilor, dar nu acționează împotriva căpușelor; altele țintesc paraziții interni, dar nu protejează animalul împotriva celor externi.
Veterinarul cunoaște riscurile specifice zonei în care locuiești. În regiunile rurale, riscul de babesioză transmisă de căpușe este mult mai mare decât în zonele urbane. În alte cazuri, paraziții intestinali reprezintă o problemă majoră, mai ales dacă ai și copii mici care se joacă des cu animalul.
Un alt aspect de care mulți proprietari nu sunt conștienți este riscul apariției rezistenței la tratament. Exact ca în cazul antibioticelor folosite excesiv la oameni, și paraziții pot dezvolta rezistență la substanțele din antiparazitare. Dacă schimbi des produsele la întâmplare sau le folosești incorect, riști ca, în timp, ele să nu mai fie eficiente.
Veterinarul știe cum să alterneze corect tratamentele și să le dozeze în așa fel încât să prevină această rezistență. Mai mult, el poate recomanda teste periodice pentru a verifica eficiența tratamentului și pentru a ajusta strategia. În lipsa acestor măsuri, s-ar putea să descoperi prea târziu că și cele mai bune antiparazitare pentru caini nu își mai fac efectul, expunând câinele la boli grave.
Mulți dintre paraziți care afectează câinii pot fi transmiși și oamenilor, mai ales celor cu imunitate scăzută, sau copiilor. Viermii intestinali pot fi contractați prin atingerea blănii sau prin contactul cu zonele în care câinele își face nevoile.
Veterinarul are grijă să aleagă tratamente care nu doar că protejează animalul, dar reduc și riscul de transmitere către oameni. Asta înseamnă că, respectând recomandările sale, nu îți protejezi doar câinele, ci și familia. Este un aspect de responsabilitate pe care orice stăpân conștient ar trebui să-l ia în calcul.
Cel de-al cincilea motiv ține de perspectiva pe termen lung. Alegerea unui antiparazitar nepotrivit nu își arată consecințele imediat; câinele tău nu dă semne de disconfort, dar în timp, acumularea de substanțe nepotrivite sau lipsa unei protecții reale pot duce la probleme serioase: afecțiuni cronice, complicații medicale sau chiar scurtarea speranței de viață.
Schema de deparazitare începe încă din primele săptămâni de viață ale cățelului. Puii sunt extrem de vulnerabili, deoarece pot fi infestați chiar din uter, prin laptele matern sau prin contactul cu mediul înconjurător. Astfel, primul tratament de deparazitare se face, de regulă, în jurul vârstei de două săptămâni. Ulterior, se repetă la fiecare două săptămâni, până când cățelul împlinește vârsta de 12 săptămâni.
După vârsta de trei luni, ritmul deparazitărilor se reduce, dar nu se întrerupe. Cățelul are nevoie de tratamente regulate pentru a menține un organism sănătos, mai ales că imunitatea lui este încă în formare.
Eexistă situații în care schema trebuie ajustată. De exemplu, câinii care-și petrec mult timp în aer liber, care intră în contact cu alte animale sau care au acces în zone unde există un risc crescut de infestare pot necesita deparazitări mai frecvente, chiar o dată la două luni. De asemenea, femelele gestante au nevoie de un plan special de deparazitare, stabilit de medic, pentru a preveni transmiterea paraziților către pui.
Deși există linii directoare, schema deparazitare interna caini nu se face după un anumit șablon; un câine cu probleme de imunitate, un câine senior sau unul cu boli cronice va avea nevoie de o strategie diferită față de un câine tânăr și sănătos.
De exemplu, un câine diagnosticat cu boală renală poate necesita un produs mai blând, pentru a nu suprasolicita organismul. În schimb, un câine cu un stil de viață activ, care călătorește mult și participă la competiții, poate avea nevoie de deparazitări mai dese.
Web Design by DowMedia
