Un spectacol greu de digerat se joacă acum pe spatele a mii de familii din Râmnicu Vâlcea. Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei, avertizează dramatic că aproximativ 10.000 de locuințe riscă să rămână fără apă caldă și chiar fără căldură la iarnă. Numai că există un detaliu uriaș pe care fostul ministru pare să-l treacă foarte repede sub tăcere: exact în perioada în care el conducea Ministerul Energiei s-a gestionat calendarul care a împins CET Govora către oprirea producției pe cărbune, fără ca tranziția către noua centrală să fie asigurată până la capăt.
Astăzi, Bogdan Ivan descoperă pericolul. Astăzi cere bani. Astăzi vorbește despre oameni. Astăzi se declară îngrozit că Râmnicu Vâlcea ar putea rămâne fără apă caldă.
Dar unde era această revoltă când era ministrul Energiei?
Pe 31 august, Ivan a ieșit public și a anunțat că aproximativ 10.000 de locuințe riscă să rămână fără apă caldă și, posibil, fără căldură în sezonul rece, odată cu oprirea CET Govora. Tot el solicită acum Guvernului Bolojan 40 de milioane de lei pentru soluția de tranziție.
Aici începe problema de credibilitate.
Bogdan Ivan nu este un observator venit ieri în politica energetică. Nu este un jurnalist care tocmai a descoperit situația CET Govora. A fost chiar ministrul Energiei, adică omul aflat în fruntea instituției care trebuia să gestioneze una dintre cele mai sensibile tranziții energetice din România.
Mai mult, cadrul normativ adoptat în 2026 stabilea explicit scoaterea din exploatare până la 31 august 2026 a unor capacități pe lignit și huilă și menționa expres grupurile 3 și 4 ale CET Govora.
Cu alte cuvinte, pericolul nu a apărut peste noapte.
Data de 31 august nu a căzut din cer.
Problema termoficării Râmnicului nu s-a născut în ultima săptămână din august.
Autoritățile știau că vechea capacitate urma să fie oprită și știau că noul CET nu este încă pregătit să preia integral sarcina.
Și totuși s-a ajuns la 1 septembrie cu mâna întinsă după 40 de milioane de lei.
Ziarul de Vâlcea avertiza încă din februarie 2026 asupra pericolului.
La acel moment, documentele și informațiile analizate de publicația noastră arătau că Ministerul Energiei condus de Bogdan Ivan făcea referire la încetarea activității CET Govora și solicita autorităților locale soluții pentru perioada următoare. În aceeași ecuație apărea inclusiv varianta asigurării energiei termice din alte capacități.
Am atras atunci atenția că oprirea CET Govora înainte ca alternativa să fie complet funcțională poate transforma termoficarea municipiului într-un experiment extrem de periculos.
Pe 16 februarie am spus răspicat: CET Govora trebuie menținut în funcțiune până când noul CET poate prelua efectiv și în siguranță furnizarea agentului termic.
Acum, după mai bine de șase luni, fostul ministru constată exact pericolul asupra căruia se trăgea semnalul de alarmă.
Bogdan Ivan afirmă acum că situația este „cumplită” și cere Guvernului să găsească cele 40 de milioane de lei.
Da, domnule Ivan, situația este gravă.
Dar întrebarea pe care vâlcenii au dreptul să o pună este alta:
Ce ați făcut concret, cât timp ați fost ministrul Energiei, pentru ca România să nu ajungă exact aici?
Dacă era cunoscut calendarul închiderii, dacă era cunoscut stadiul noului CET și dacă era cunoscut necesarul financiar pentru perioada de tranziție, de ce soluția nu a fost finanțată și securizată din timp?
De ce ajungem la termenul-limită cu 10.000 de locuințe amenințate?
De ce cele 40 de milioane de lei au devenit o urgență dramatică abia când centrala trebuie oprită?
Și, mai ales, de ce Bogdan Ivan vorbește acum ca și cum ar fi un simplu spectator al unei crize pentru a cărei gestionare Ministerul Energiei pe care l-a condus a avut o responsabilitate instituțională majoră?
Aceasta este imaginea absurdă a politicii românești.
Când avea puterea executivă și conducea Ministerul Energiei, Bogdan Ivan se afla în poziția din care trebuiau pregătite soluțiile.
Acum, când nu mai este ministru, lansează apeluri publice către Guvern și cere bani pentru salvarea situației.
Este foarte comod să devii pompier după ce ai plecat de la conducerea instituției care trebuia să se asigure că incendiul nu izbucnește.
Nu contestăm necesitatea celor 40 de milioane de lei. Dimpotrivă: dacă aceasta este suma necesară pentru garantarea apei calde și căldurii, Guvernul trebuie să rezolve problema urgent.
Dar Bogdan Ivan nu poate rescrie istoria ultimelor luni și nu se poate prezenta exclusiv în postura salvatorului.
Dacă știa că CET Govora trebuie să oprească producția, de ce nu a fost asigurată din timp finanțarea tranziției?
Dacă soluția celor patru CAF-uri costa sub 8 milioane de euro și era, după cum afirmă chiar el, „cea mai simplă și rapidă”, de ce nu a fost pusă pe un traseu financiar sigur în perioada în care conducea Ministerul Energiei?
De ce s-a acceptat apropierea termenului de închidere fără ca noua capacitate să fie deja funcțională?
Și întrebarea esențială:
Cum poate Bogdan Ivan să se prezinte astăzi drept omul care trage semnalul de alarmă, fără să explice mai întâi ce responsabilitate a avut propriul său minister în drumul care a adus Râmnicu Vâlcea în această situație?
Râmnicu Vâlcea nu are nevoie de ipocrizie politică și nici de concursuri de imagine.
Are nevoie de o soluție. Iar cei care au avut puterea să prevină criza au obligația, înainte de toate, să explice de ce nu au făcut-o.
Web Design by DowMedia
