ANCHETĂ | Dezastrul balastierelor ilegale și întrebările care duc la șefa ABA Olt, Mădălina Ion-Duca. 6,67 milioane mc de agregate exploatate ilegal, controale inexistente și un mandat care expiră chiar azi

ANCHETĂ | Dezastrul balastierelor ilegale și întrebările care duc la șefa ABA Olt, Mădălina Ion-Duca. 6,67 milioane mc de agregate exploatate ilegal, controale inexistente și un mandat care expiră chiar azi

Peste 6,67 milioane de metri cubi de agregate minerale ar fi fost exploatate ilegal în zona Balș–Piatra-Olt, iar prejudiciile estimate sunt de ordinul zecilor de milioane de lei. Ani întregi, instituțiile care aveau obligația să controleze aceste exploatări fie nu au ajuns acolo, fie au întocmit documente fără ca sancțiunile și sesizările penale să urmeze. În centrul întrebărilor privind răspunderea administrativă se află astăzi conducerea Administrației Bazinale de Apă Olt și, inevitabil, directoarea Elena-Mădălina Ion-Duca.

Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului privind activitatea ABA Olt și SGA Olt a ajuns la Parchetul General. Constatările făcute publice sunt de o gravitate excepțională: milioane de metri cubi de nisip și pietriș exploatați ilegal, suprafețe uriașe transformate prin excavări și ani în care controalele instituției care trebuia să apere resursa de apă pur și simplu au lipsit.

Iar acum apare întrebarea pe care conducerea ABA Olt nu o mai poate evita:
Cum a fost posibil ca un asemenea fenomen să se desfășoare ani în șir sub autoritatea unei instituții cu peste o mie de angajați și cu structuri specializate de inspecție, avizare și control?

Mădălina Ion-Duca, la conducerea instituției care trebuia să vadă ce se întâmplă

Elena-Mădălina Ion-Duca nu este un funcționar periferic al ABA Olt. Este chiar directoarea instituției.
Documentele oficiale ale Administrației Bazinale de Apă Olt o indică pe Ion-Duca în această funcție, iar organigrama instituției plasează direct sub conducerea ABA structuri precum Inspecția Bazinală a Apelor și compartimentele de avize și autorizații de gospodărire a apelor.
Mai mult, Mădălina Ion-Duca este de ani buni în conducerea tehnică a instituției. Un document oficial mai vechi al ABA Olt o menționa ca director tehnic responsabil de managementul integrat al resurselor de apă.
Așadar, discuția publică nu poate fi redusă doar la eventualele greșeli ale câtorva inspectori de la SGA Olt.
Există și o răspundere managerială care trebuie lămurită.
Ce știa conducerea ABA Olt? Când a aflat? Ce rapoarte primea? Ce măsuri a dispus? Cine verifica activitatea inspectorilor? Cine analiza lipsa sancțiunilor? Cine urmărea dacă operatorii respectau măsurile dispuse?
Sunt întrebări elementare într-o instituție care gestionează o resursă strategică a statului.

Mineralport: zero controale timp de 15 ani

Poate cea mai greu de explicat constatare privește societatea Mineralport.
Potrivit concluziilor Corpului de Control prezentate de Ministerul Mediului, societatea ar fi exploatat ilegal aproximativ 5 milioane de metri cubi de agregate minerale, iar structurile ABA Olt și SGA Olt nu ar fi efectuat niciun control între 2011 și 2026.
Cincisprezece ani.
Nu cincisprezece săptămâni.
Nu cincisprezece luni.
Cincisprezece ani fără niciun control, potrivit raportului prezentat de Ministerul Mediului.
În tot acest timp, exploatarea era una industrială, cu utilaje, transport, sortare și volume uriașe de material.
Cum poate dispărea din raza controalelor unei administrații bazinale o exploatare de asemenea dimensiuni?
Și cine răspunde administrativ pentru această orbire instituțională?

Pond Star: controalele au început după aproximativ 11 ani

Situația Pond Star este la fel de greu de explicat.
Corpul de Control a identificat o exploatare ilegală pe aproximativ 25 de hectare, iar primele controale ar fi început după circa 11 ani de activitate. Ulterior, inspectorii ar fi consemnat în repetate rânduri activități desfășurate în afara condițiilor legale, însă sesizarea organelor penale nu s-ar fi făcut timp de ani.
Aici problema devine și mai serioasă.
Pentru că nu mai vorbim doar despre lipsa controalelor.
Vorbim despre situații în care ilegalitățile ar fi fost consemnate în documentele instituției, dar mecanismul administrativ nu ar fi mers până la capăt.
29 de controale. ZERO sancțiuni
Raportul Corpului de Control mai indică o cifră aproape incredibilă.
În perioada 2021–2024 au fost efectuate 29 de controale și nu a fost aplicată nicio sancțiune contravențională, potrivit informațiilor făcute publice de Ministerul Mediului. În unele procese-verbale ar fi fost descrise fapte cu caracter contravențional, însă fără calcularea penalităților, fără urmărirea măsurilor dispuse și fără sesizarea organelor penale.
Este greu de susținut că un asemenea bilanț reprezintă pur și simplu o serie de coincidențe administrative.
Dacă inspectorii constatau probleme, de ce nu sancționau?
Dacă dispuneau măsuri, cine verifica îndeplinirea lor?
Dacă existau indicii privind exploatări ilegale, de ce nu erau sesizate organele judiciare?
Și, mai ales, ce făcea conducerea ABA Olt atunci când primea rezultatele acestor controale?
A trebuit să vină oameni din alte bazine hidrografice
Poate cea mai umilitoare concluzie pentru ABA Olt este faptul că amploarea fenomenului a ieșit la suprafață după intervenția unor specialiști din alte zone.
Ministerul Mediului a arătat că pentru verificarea situației a fost nevoie de inspectori de la Jiu, topografi din Gorj și specialiști din alte administrații bazinale.
Cu alte cuvinte, ceea ce oamenii din Olt nu ar fi văzut ani de zile a devenit vizibil atunci când au venit echipe din afara sistemului local.
Balastierele nu erau ascunse într-un subsol.
Nu vorbim despre câteva camioane de nisip luate noaptea.
Vorbim despre exploatări întinse pe zeci de hectare, modificări ale terenului vizibile inclusiv din imagini satelitare și milioane de metri cubi de agregate.

Raportul a ajuns la Parchetul General

Cazul a depășit deja nivelul unei simple verificări administrative.
Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului a fost transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând ca procurorii să stabilească dacă faptele documentate întrunesc elementele unor infracțiuni și cine poartă eventual răspunderea penală.
Este important de precizat că existența raportului și transmiterea sa către Parchet nu înseamnă automat vinovăția Mădălinei Ion-Duca sau a unei alte persoane. Stabilirea răspunderii penale aparține exclusiv procurorilor și instanțelor.
Dar răspunderea managerială și politică poate și trebuie discutată public.
Mandatul Mădălinei Ion-Duca expiră chiar pe 2 septembrie
Momentul este cu atât mai important cu cât mandatul temporar al directoarei ABA Olt, Elena-Mădălina Ion-Duca, ajunge la termen chiar astăzi, 2 septembrie 2026.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat public că, în contextul concluziilor Corpului de Control și al necesității declanșării unor verificări disciplinare, conducerea ANAR ar fi propus înlocuirea Mădălinei Ion-Duca cu o altă persoană.
Aici însă apare o situație uluitoare.
Potrivit ministrului Mediului, șeful serviciului juridic al ANAR ar fi susținut că singura variantă legală ar fi tocmai prelungirea mandatului Mădălinei Ion-Duca.
Diana Buzoianu a criticat public această interpretare și a susținut că situația reprezintă încă o dovadă a vulnerabilității și politizării sistemului Apele Române.
Așadar, România ajunge într-o situație aproape absurdă:
un raport al Corpului de Control constată deficiențe uriașe în instituția pe care Mădălina Ion-Duca o conduce, documentul ajunge la Parchetul General, mandatul directoarei expiră, iar în interiorul ANAR apare tocmai teoria că mandatul ei trebuie prelungit.
De ce nu poate Mădălina Ion-Duca să spună simplu „nu eu făceam controalele”

Apărarea potrivit căreia verificările operative aparțineau inspectorilor sau SGA Olt nu poate rezolva problema managerială.
Directorul unei asemenea instituții nu trebuie să conducă personal fiecare control pe teren.
Dar conducerea unei instituții există tocmai pentru a verifica dacă structurile subordonate funcționează.
Dacă ani întregi există exploatări uriașe fără controale, este necesar să aflăm dacă managementul instituției a remarcat această anomalie.
Dacă există zeci de controale fără sancțiuni, trebuie explicat dacă cineva din conducere a cerut justificări.
Dacă măsurile dispuse nu sunt urmărite, trebuie aflat cine trebuia să supravegheze implementarea lor.
Dacă exploatările ilegale ajung la milioane de metri cubi, problema nu mai poate fi redusă la un inspector neatent.
Devine o problemă de sistem.
Iar în fruntea sistemului ABA Olt se află directorul.
Întrebări pentru Mădălina Ion-Duca
Ziarul de Vâlcea consideră că directoarea ABA Olt trebuie să răspundă public, documentat, cel puțin următoarelor întrebări:
Când a aflat pentru prima dată despre situația exploatărilor Mineralport și Pond Star?
Ce informări privind aceste societăți a primit conducerea ABA Olt?
Cine avea obligația să controleze aceste exploatări și cine verifica respectarea planului anual de control?
Cum explică absența controalelor la Mineralport timp de aproximativ 15 ani?
Cum explică faptul că Pond Star ar fi funcționat circa 11 ani înainte de primele controale?
A solicitat vreodată explicații pentru controalele în urma cărora nu s-au aplicat sancțiuni?
A dispus verificări privind inspectorii care nu au sesizat organele penale?
Când a aflat că măsurile dispuse unor operatori nu ar fi fost urmărite ulterior?
Consideră că mai are legitimitatea administrativă necesară pentru a conduce ABA Olt în timpul verificărilor disciplinare?
I-a fost prelungit mandatul după data de 2 septembrie 2026 și, dacă da, cine a semnat decizia?
Aceste întrebări nu reprezintă acuzații penale.
Sunt întrebări obligatorii într-un caz în care instituția statului însărcinată să protejeze resursele de apă este confruntată cu constatări oficiale privind ani întregi de controale inexistente sau ineficiente.
Cine răspunde pentru milioanele de metri cubi dispărute?
Într-o administrație publică normală, un asemenea raport ar trebui să declanșeze imediat nu doar anchete penale, ci și o analiză administrativă până la ultimul nivel de conducere.
Nu este suficient ca un inspector să fie găsit vinovat.
Trebuie stabilit dacă a existat neglijență managerială, tolerarea unor practici, protecție instituțională sau pur și simplu incapacitatea conducerii de a controla instituția.
Procurorii vor stabili dacă există răspundere penală.
Dar opinia publică are dreptul să afle încă de acum:
Cum au putut fi exploatate ilegal milioane de metri cubi de agregate sub ochii instituțiilor statului?
Cum este posibil ca o companie să nu fie controlată timp de 15 ani?
Cum pot exista 29 de controale și zero sancțiuni?
Și, mai ales:
ce responsabilitate își asumă Elena-Mădălina Ion-Duca, directoarea Administrației Bazinale de Apă Olt, pentru modul în care a funcționat instituția pe care o conduce?
Pentru că atunci când milioane de metri cubi de resurse naturale dispar, iar instituția care trebuia să le protejeze spune ani întregi că nu vede nimic, nu mai este suficient să întrebăm ce au făcut inspectorii.
Trebuie să întrebăm cine i-a condus.