PAMFLET | Vecinul, marele specialist în PUZ-uri: pentru alții cere hârtii aiurea și întârzie lucrările, pentru el regulile au fost mai „elastice”

PAMFLET | Vecinul, marele specialist în PUZ-uri: pentru alții cere hârtii aiurea și întârzie lucrările, pentru el regulile au fost mai „elastice”

Vecinul lovește din nou! De data aceasta, arma preferată nu mai este reclamația de serviciu, ci PUZ-ul. Unde se poate cere, îl cere. Unde nu este cazul, tot ar vrea să fie cerut. Important este ca lucrarea altuia să stea, timpul să treacă și, vorba aceea, potul să crească.
Schema din pamfletul nostru este simplă: dacă altcineva vrea să construiască, Vecinul descoperă brusc urbanismul, regulamentele, avizele și necesitatea unor noi documentații. PUZ peste PUZ, adresă peste adresă, piedică peste piedică. Cu cât proiectul întârzie mai mult, cu atât atmosfera devine mai... „negociabilă”.
Numai că apare o mică problemă: când ajungem la propriile blocuri ale Vecinului, pasiunea pentru PUZ pare să se evapore.
Acolo regulile devin, ca prin minune, mult mai flexibile. Unele dintre construcțiile ridicate de el sau de oamenii din jurul său ar merita, spun gurile rele, o verificare serioasă a istoricului urbanistic: ce autorizații au existat, ce prevedea documentația de urbanism, ce s-a construit efectiv și dacă tot ceea ce vedem astăzi pe teren corespunde actelor.
Și aici apare partea care stârnește curiozitatea Vecinătății.
Vecinul și familia sa nu par să fie mari clienți ai creditelor bancare. Și totuși, imobilele apar. Blocuri, apartamente, terenuri și proiecte evaluate la sume care pot ajunge la milioane de euro.
Desigur, faptul că cineva construiește fără credite nu demonstrează nimic ilegal. Poți avea economii, profituri, dividende, împrumuturi private sau alte surse perfect legale. Dar atunci când discutăm despre investiții imobiliare foarte mari, transparența poate lămuri rapid orice suspiciune: de unde provin banii și cum au fost finanțate proiectele?
Pentru că Vecinul nostru are o calitate extraordinară: când construiește altul, știe fiecare virgulă din urbanism. Când construiește el, memoria administrativă devine brusc selectivă.
Așa că, în episoadele următoare, poate facem puțină „arheologie imobiliară”: luăm blocurile pe rând, verificăm autorizațiile, PUZ-urile, regimul de înălțime, firmele implicate, terenurile și traseul investițiilor. Cu documente, nu cu povești.
Poate descoperim că totul este impecabil.
Sau poate descoperim motivul pentru care Vecinul iubește atât de mult PUZ-urile... mai ales când trebuie să le obțină alții.

Acest text este un pamflet. Afirmațiile privind eventuale nereguli sunt prezentate ca suspiciuni și întrebări de interes jurnalistic și necesită verificare documentară înainte de a fi prezentate drept fapte.

Va urma: „Vecinul și misterul milioanelor fără credit”...

M. Furău