Hidroelectrica, „stăpână” peste Lacul Drăgășani? O zonă de pe acumularea Oltului, închiriată pentru un proiect privat de acvacultură. Cine este beneficiarul și cât plătește?
Un panou amplasat pe malul Lacului Drăgășani ridică întrebări serioase despre modul în care Hidroelectrica gestionează bunurile pe care le exploatează în numele statului român. Mesajul este categoric: „ACCESUL INTERZIS”. Explicația de dedesubt este și mai interesantă: „Zonă închiriată de la Hidroelectrica S.A., conform contract nr. 6742/26.01.2026”.
În aceeași zonă urmează să fie derulat proiectul „Acvacultură în viviere pe Lacul Drăgășani”, cod SMIS 365015, finanțat din bani europeni.
Întrebarea este simplă: ce anume a închiriat Hidroelectrica, cui, pentru cât timp, pentru ce sumă și prin ce procedură?
Hidroelectrica nu este proprietarul lacului
Un aspect trebuie spus foarte clar. Dintr-un document oficial transmis chiar de companie Consiliului Județean Vâlcea rezultă că Hidroelectrica deține în concesiune de la Statul Român, prin Ministerul Energiei, lacurile de acumulare și construcțiile aferente din județ, printre acestea aflându-se explicit și Lacul de acumulare Drăgășani.
Cu alte cuvinte, discutăm despre patrimoniul statului administrat/exploatat în baza unor drepturi acordate Hidroelectrica, nu despre un lac privat al societății.
Și mai interesant este ce spunea chiar Hidroelectrica într-un document oficial:
„Hidroelectrica S.A. nu este singurul utilizator al apei.”
Compania preciza că există și alte utilizări, inclusiv irigații, alimentări cu apă și piscicultură.
Tocmai de aceea este legitim să întrebăm cât de departe poate merge Hidroelectrica atunci când transmite unui operator privat drepturi asupra unei asemenea zone.
De la bun al statului la „ACCESUL INTERZIS”
Imaginea de la Drăgășani este cel puțin surprinzătoare.
Cetățeanul ajunge pe malul unei acumulări aparținând domeniului public și găsește o pancartă uriașă:
ACCESUL INTERZIS.
Motivul? Zona ar fi fost închiriată de Hidroelectrica în baza contractului 6742 din 26 ianuarie 2026.
Nu contestăm dreptul Hidroelectrica de a încheia contracte în limitele competențelor sale și nici oportunitatea dezvoltării acvaculturii. Contestăm însă lipsa de transparență care înconjoară o operațiune ce privește un bun public.
Publicul trebuie să știe:
Cine a primit zona? Câți metri pătrați de teren și câte hectare de luciu de apă? Cât plătește? Pentru câți ani? A existat licitație? Au existat și alți ofertanți? Cine a stabilit valoarea chiriei? Ce drepturi exacte i-au fost transferate beneficiarului?
Și, mai ales: contractul îi permite chiriașului să interzică accesul public exact în locul unde a fost instalat panoul?
Lacul Drăgășani nu este o baltă privată
Importanța întrebărilor crește dacă ne uităm la statutul zonei.
Potrivit documentelor Hidroelectrica, acumularea Drăgășani se află în aria protejată ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.
În același timp, lacul este folosit pentru pescuit. Sursele privind habitatele piscicole indică pentru acumularea Drăgășani și bălțile adiacente o suprafață de aproximativ 950 de hectare.
Mai mult, prin Ordinul nr. 5/2026 sunt menționate două puncte de debarcare pentru pescuitul comercial pe Lacul Drăgășani: Calina – „La Balastieră” și Drăgășani – „La Ciobani”.
Prin urmare, nu discutăm despre o baltă izolată pe proprietatea unui particular, ci despre o acumulare hidroenergetică importantă, cu utilizări multiple și cu implicații de mediu.
Hidroelectrica trebuie să publice contractul 6742/2026
Ziarul de Vâlcea consideră că Hidroelectrica trebuie să facă public integral — cu excepția eventualelor informații protejate expres de lege — contractul nr. 6742/26.01.2026 și anexele sale.
Este singura modalitate prin care poate fi lămurită situația.
Vrem să vedem delimitarea exactă a suprafeței închiriate. Vrem să știm cine este beneficiarul real al proiectului SMIS 365015. Vrem să vedem valoarea chiriei și durata contractului.
Și vrem să aflăm prin ce procedură a ajuns respectiva zonă la acest beneficiar.
Pentru că Hidroelectrica este o companie în care statul român este acționar majoritar, iar administrarea patrimoniului public nu trebuie făcută în spatele unor contracte despre care cetățeanul află abia atunci când se lovește de pancarta „ACCESUL INTERZIS”.
O altă întrebare: ce se întâmplă cu mediul?
Acvacultura intensivă în viviere nu este lipsită de impact. Tocmai de aceea trebuie clarificat ce avize au fost obținute pentru proiect, în special în condițiile în care Hidroelectrica însăși menționează că acumularea Drăgășani face parte din ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.
Ce capacitate vor avea vivierele? Ce specii vor fi crescute? Ce cantitate de hrană va ajunge anual în apă? Există evaluare privind încărcarea cu nutrienți? Ce instituție va monitoriza calitatea apei?
Sunt întrebări normale atunci când un proiect economic privat este amplasat într-un ecosistem acvatic de asemenea dimensiuni.
Hidroelectrica trebuie să răspundă
Nu susținem, în lipsa documentelor, că încheierea contractului este ilegală. Dar tocmai caracterul public al bunului și importanța acumulării obligă Hidroelectrica la transparență maximă.
Compania trebuie să explice public:
Cine este chiriașul din contractul 6742/26.01.2026 și cine controlează societatea respectivă?
Care este suprafața închiriată?
Care este valoarea chiriei?
Care este durata contractului?
Cum a fost selectat beneficiarul?
A existat o procedură competitivă?
Ce suprafață de luciu de apă va fi ocupată de viviere?
În baza cărei prevederi poate fi interzis accesul în zona din fotografie?
Ce avize de mediu și de gospodărire a apelor au fost emise?
Cum se împacă proiectul cu statutul de arie protejată ROSPA0106?
Până când Hidroelectrica nu pune pe masă aceste documente, panoul de la Drăgășani rămâne imaginea unei situații care merită investigată: un bun al statului, o zonă dată unui operator privat, un proiect finanțat din bani europeni și, pentru cetățean, două cuvinte scrise cu litere uriașe: „ACCESUL INTERZIS”.
Ziarul de Vâlcea va solicita oficial Hidroelectrica transmiterea contractului nr. 6742/26.01.2026, inclusiv anexele privind suprafața, chiria, durata și procedura prin care a fost atribuită zona.
Web Design by DowMedia
