DOSARUL BOGOS ajunge la ușa vâlceanului Alexandru Bociu. Cum a devenit șeful ANSVSA punctul-cheie al unei uriașe operațiuni de influență

DOSARUL BOGOS ajunge la ușa vâlceanului Alexandru Bociu. Cum a devenit șeful ANSVSA punctul-cheie al unei uriașe operațiuni de influență

Dosarul omului de afaceri Fănel Bogos scoate la suprafață nu numai o presupusă rețea de influență politică întinsă până în apropierea Palatului Victoria, ci și vulnerabilități grave în interiorul uneia dintre cele mai importante instituții de control ale statului: ANSVSA.
Iar în centrul mecanismului administrativ pe care oamenii lui Bogos ar fi încercat să-l influențeze apare Alexandru Nicolae Bociu, președintele ANSVSA, vâlceanul ajuns în numai câțiva ani din structurile sanitar-veterinare locale direct la rang de secretar de stat.

Potrivit DNA, miza era uriașă: schimbarea directorului DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, cu o persoană agreată de Fănel Bogos, astfel încât omul de afaceri să poată obține despăgubiri de aproximativ 3 milioane de euro și, susțin procurorii, diminuarea ori încetarea controalelor asupra societăților sale.

Bociu, omul asupra căruia trebuia exercitată influența

Comunicatul DNA din 25 august 2026 este cât se poate de limpede: Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, este urmărită penal pentru că ar fi sprijinit demersurile lui Mihai Barbu de exercitare a influenței asupra președintelui ANSVSA, în scopul înlocuirii directorului DSVSA Vaslui.
Președintele ANSVSA era și este Alexandru Bociu.
Cu alte cuvinte, pentru presupusa rețea de influență, cheia administrativă a întregii operațiuni trecea prin biroul condus de vâlcean.
Aici apare prima mare întrebare care trebuie pusă public: cum a ajuns conducerea ANSVSA într-o poziție în care politicieni, intermediari și oameni de afaceri considerau că schimbarea unui director incomod poate fi negociată prin relații și intervenții la București?
Este o întrebare de responsabilitate managerială, indiferent de răspunderea penală a fiecărei persoane.

Ponea blocase milioane de euro. De aici începe războiul

Povestea pornește de la un focar de salmoneloză apărut în septembrie 2024 la una dintre fermele lui Fănel Bogos.
DSVSA Vaslui a dispus neutralizarea a peste 230.000 de păsări. Bogos a cerut despăgubiri de aproximativ 13 milioane de lei, însă directorul Mihai Ponea a refuzat aprobarea dosarului, considerând că există o culpă a societății în producerea situației.
Potrivit informațiilor apărute din anchetă, Bogos ar fi decis atunci să-l înlăture pe Ponea și să caute sprijin politic pentru schimbarea acestuia.
Din acel moment începe un adevărat carusel al influenței: intermediari, oameni din PNL, discuții despre premier, Secretariatul General al Guvernului și, inevitabil, conducerea ANSVSA.
Pentru că Ponea nu putea fi schimbat de patronul Vanbet. Nici de un consultant. Nici de un parlamentar printr-un simplu telefon.
Era nevoie ca sistemul administrativ să execute schimbarea.

De la Vâlcea la conducerea ANSVSA

Alexandru Bociu nu este un personaj străin Vâlcii.
CV-ul său oficial arată că în 2015 a lucrat chiar la DSVSA Vâlcea, în Serviciul Antifraudă, unde avea atribuții de inspecție, control și soluționare a reclamațiilor din domeniul siguranței alimentelor. Ulterior a ajuns la structurile centrale ale ANSVSA.
În noiembrie 2021 a fost numit vicepreședinte ANSVSA, iar în februarie 2022 premierul Nicolae Ciucă l-a numit președinte al Autorității, cu rang de secretar de stat.
Ascensiunea a fost spectaculoasă.
Dar odată cu funcția vin și responsabilitățile.
Președintele ANSVSA coordonează o structură uriașă, aflată exact la intersecția dintre sănătate publică, industria alimentară, ferme de sute de milioane de euro, despăgubiri de la stat și controale care pot închide sau salva afaceri.
Dosarul Bogos arată cât de explozivă poate deveni această putere.

O instituție de control nu poate funcționa sub umbra telefonului politic

Alexandru Bociu beneficiază, evident, de prezumția de nevinovăție și, din informațiile publice analizate de Ziarul de Vâlcea, nu are în prezent calitatea de suspect anunțată public în acest dosar.
Dar problema politică și administrativă rămâne.
Când procurorii susțin că persoane cu acces la vârful Guvernului încercau să exercite influență asupra președintelui ANSVSA pentru schimbarea unui director teritorial, nu mai vorbim despre o simplă ceartă între un fermier și un funcționar.
Vorbim despre independența instituției conduse de Alexandru Bociu.
ANSVSA trebuie să explice public dacă asupra conducerii sale au existat presiuni, cine le-a exercitat, ce întâlniri au avut loc, ce solicitări au fost formulate și, mai ales, cum a reacționat președintele instituției.
Tăcerea nu mai este suficientă.

Un director incomod trebuia înlocuit. De ce?

Conform DNA, presupusul scop al intervențiilor era foarte concret: Mihai Ponea trebuia înlocuit cu o persoană agreată de Bogos.
De ce?
Pentru că directorul de la Vaslui blocase despăgubirile și controalele sale afectau interese economice uriașe.
Procurorii susțin că schema ar fi urmărit inclusiv facilitarea aprobării dosarului de despăgubire și reducerea presiunii controalelor asupra societăților omului de afaceri.
În asemenea împrejurări, președintele ANSVSA nu este un spectator oarecare. Este omul aflat în vârful piramidei administrative.
De aceea rolul lui Alexandru Bociu trebuie lămurit până la ultimul detaliu.
Nu pentru că existența unor presiuni ar demonstra automat că le-a dat curs, ci tocmai pentru că publicul trebuie să știe dacă șeful instituției care controlează siguranța alimentară a României a rezistat sau nu tentativelor de influență.

Cristina Trăilă a ajuns suspectă și a demisionat

Extinderea anchetei demonstrează că dosarul nu este unul marginal.
Pe 25 august 2026, DNA a anunțat urmărirea penală a Cristinei Trăilă pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității. O zi mai târziu, aceasta și-a anunțat demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, afirmând că este nevinovată.
Așadar, ceea ce în urmă cu câteva luni putea părea o poveste locală despre găini, salmonella și despăgubiri a ajuns la Secretariatul General al Guvernului.
Și, în centrul traseului administrativ, rămâne ANSVSA.

Alexandru Bociu trebuie să răspundă public

Pentru Ziarul de Vâlcea, cazul are și o dimensiune locală evidentă.
Alexandru Bociu a plecat din sistemul sanitar-veterinar vâlcean și a ajuns să conducă instituția națională. Este un vâlcean ajuns într-una dintre cele mai puternice funcții administrative din domeniul alimentar.
Tocmai de aceea nu poate evita întrebările incomode.
L-a contactat Fănel Bogos direct?
Cine i-a solicitat schimbarea lui Mihai Ponea?
A discutat această schimbare cu Mihai Barbu, Cristina Trăilă sau alte persoane din zona politică?
Au existat presiuni din partea conducerii PNL ori a Guvernului?
A fost vreodată analizată administrativ înlocuirea lui Ponea după aceste intervenții?
A informat Bociu instituțiile judiciare despre eventualele presiuni asupra sa?
Sunt întrebări legitime. Și sunt întrebări la care șeful ANSVSA ar trebui să răspundă public.
Pentru că adevărata problemă revelată de dosarul Bogos nu este numai dacă un om de afaceri a încercat să cumpere influență.
Problema este dacă instituțiile statului au devenit suficient de vulnerabile încât oamenii de afaceri și intermediarii politici să creadă că un director care îi încurcă poate fi schimbat printr-un lanț de telefoane până la București.
Iar când lanțul ajunge până la biroul președintelui ANSVSA, responsabilitatea administrativă a lui Alexandru Bociu nu mai poate fi ocolită.
Dosarul Bogos este în desfășurare, iar vinovăția persoanelor cercetate poate fi stabilită numai de instanță. Însă, politic și instituțional, cazul a produs deja o fisură majoră în imaginea ANSVSA.
Pentru vâlceanul Alexandru Bociu, tăcerea nu mai reprezintă o soluție.
Ziarul de Vâlcea îi solicită public să explice ce presiuni au existat asupra conducerii ANSVSA în cazul Bogos și ce a făcut concret pentru apărarea independenței instituției pe care o conduce.

Tiberiu Pîrnău