Cum influențează calitatea echipamentului de protecție costul total operațional (TCO) al oricărei firme?
La orice analiză a costurilor de business este firesc să te intereseze mai întâi materiile prime destinate muncii, salariile, energia, mentenanța, transportul sau chiriile, dar nici nu este indicat să privești echipamentul individual de protecție drept achiziție obligatorie pe care trebuie să o faci la cel mai mic preț posibil.
De ce?! Pentru că în momentul în care cumperi echipamente de protecție nu plătești doar pentru produsele livrate, ci mai ales pentru durata lor de utilizare, timpul necesar distribuirii și înlocuirii, confortul angajaților, continuitatea activității și, mai ales, pentru nivelul de protecție pe care îl oferă.
De aceea, o decizie (aparent) avantajoasă poate deveni costisitoare după numai câteva luni deoarece un produs ieftin care se deteriorează rapid, este purtat incorect sau îi încetinește pe angajați îți va genera cheltuieli mai mari decât unul de calitate, chiar dacă prețul său inițial este semnificativ mai mic.
De aceea merită să aducem în discuție conceptul de cost total operațional (Total Cost of Ownership sau TCO), care te ajută să privești orice achiziție pe întreaga sa durată de viață, nu doar prin prisma prețului de cumpărare. În calcul intră frecvența înlocuirilor, timpul pierdut, costurile administrative, mentenanța, instruirea, accidentele, absenteismul, productivitatea și riscurile de neconformitate.
Costul total operațional reprezintă suma tuturor cheltuielilor asociate achiziției, folosirii, administrării și înlocuirii unui produs. Pentru echipamentul individual de protecție, analiza TCO pornește de la prețul de cumpărare, dar nu se oprește acolo.
Trebuie să iei în considerare costurile de livrare, recepție, depozitare, distribuire, instruire și verificare, la care se adaugă consumul anual, pierderile, deteriorările premature, curățarea, mentenanța și eliminarea produselor scoase din uz.
Să luăm exemplul unor mănuși de protecție la un preț de 8 lei perechea. Un alt model costă 18 lei. Din punct de vedere al costurilor, primul produs pare evident mai rentabil, dar dacă mănușile de 8 lei rezistă două zile, iar cele de 18 lei rezistă opt zile în aceleași condiții de lucru, situația se schimbă.
Pentru 100 de angajați, fiecare lucrând 20 de zile pe lună, primul model poate necesita aproximativ 1.000 de perechi lunar, în timp ce al doilea ar necesita aproximativ 250. Costul lunar ar fi de 8.000 de lei pentru produsul aparent ieftin și de 4.500 de lei pentru cel mai scump. Nici măcar nu ai inclus încă timpul consumat pentru schimbarea mănușilor, distribuirea lor, colectarea deșeurilor și administrarea comenzilor.
TCO îți arată că prețul unitar nu este suficient pentru a identifica soluția economică. Pentru o comparație corectă, trebuie să calculezi costul pe zi de utilizare, pe schimb, pe angajat sau pe operațiune protejată. Această perspectivă te ajută să eviți economiile false și să construiești un buget mai predictibil.
Când negociezi un contract, reducerea prețului unitar este ușor de măsurat și de prezentat. Poți arăta imediat că ai economisit 10%, 15% sau 20% față de oferta inițială. Costurile generate ulterior sunt însă dispersate în mai multe departamente și devin mai greu de observat.
Achizițiile înregistrează valoarea produselor. Depozitul gestionează stocurile. Echipa SSM urmărește conformitatea. Managerii operaționali gestionează întârzierile și incidentele. Resursele umane înregistrează absențele. Departamentul financiar vede cheltuieli diferite, care nu sunt întotdeauna conectate cu decizia inițială privind calitatea echipamentului de protecție.
Durata de viață este unul dintre cei mai importanți indicatori atunci când compari echipamente de protecție. Un produs care costă cu 30% mai puțin, dar trebuie înlocuit de două ori mai des, nu este mai economic.
La această diferență se adaugă timpul necesar pentru solicitarea unei noi perechi, aprobarea cererii, pregătirea produsului, predarea echipamentului vechi și actualizarea evidențelor. Într-o organizație cu sute de angajați, fiecare înlocuire suplimentară poate genera minute sau chiar zeci de minute de muncă administrativă. Multiplicate pe parcursul unui an, aceste intervenții devin un cost operațional semnificativ.
Rolul principal al echipamentului individual de protecție este să reducă expunerea angajatului la un pericol care nu a putut fi eliminat prin măsuri tehnice sau organizatorice. Din acest motiv, calitatea produsului trebuie evaluată în raport cu riscul real, nu doar cu cerința minimă de achiziție.
Organizația Internațională a Muncii arată că practicile deficitare de securitate și sănătate în muncă produc o povară economică estimată la aproximativ 4% din produsul intern brut global. Estimarea include efectele accidentelor, bolilor profesionale, întreruperilor de activitate și pierderilor de productivitate.
Pentru firma ta, costul unui accident nu se limitează la tratamentul medical sau indemnizația acordată angajatului, ci (poate) include oprirea activității, cercetarea evenimentului, timpul managerilor, înlocuirea temporară a persoanei accidentate, instruirea unui alt angajat, ore suplimentare, deteriorarea materialelor și întârzierea comenzilor.
Chiar și un accident minor poate produce un efect în lanț - angajatul își întrerupe lucrul, colegii se opresc pentru a-l ajuta, superiorul completează documente, iar zona poate fi temporar izolată. Dacă persoana lipsește câteva zile, sarcinile sale trebuie redistribuite.
Un echipament de protecție poate respecta standardele aplicabile și totuși să fie nepotrivit pentru utilizarea zilnică. Greutatea, flexibilitatea, respirabilitatea, dimensiunea, compatibilitatea dintre produse și libertatea de mișcare influențează modul în care angajatul lucrează.
Dacă bocancii sunt rigizi și grei, oboseala apare mai repede, dacă mănușile reduc prea mult sensibilitatea tactilă, operațiunile fine durează mai mult, dacă ochelarii se aburesc, angajatul trebuie să-i curețe frecvent.
NIOSH subliniază că potrivirea și confortul sunt criterii importante în selectarea echipamentului individual de protecție. Această potrivire influențează direct și disponibilitatea angajatului de a purta corect produsul. Când echipamentul îl jenează, îi limitează mișcările sau îi provoacă disconfort persistent, crește probabilitatea să îl ajusteze necorespunzător, să îl îndepărteze temporar sau să încerce să îl modifice.
Presupune că un angajat își ajustează mănușile, ochelarii sau masca de zece ori într-un schimb și pierde de fiecare dată câte 30 de secunde. Înseamnă cinci minute zilnic. Pentru 100 de angajați, ajungi la 500 de minute, adică peste opt ore de muncă pierdute într-o singură zi.
Pe parcursul a 220 de zile lucrătoare, pierderea teoretică depășește 1.800 de ore. Chiar dacă nu toate aceste minute pot fi eliminate, exemplul arată cât de repede se acumulează efectele unui echipament inconfortabil sau dificil de utilizat.
Protecția depinde de trei elemente: produsul trebuie să fie potrivit pentru pericol, să se potrivească utilizatorului și să fie purtat corect pe întreaga durată a expunerii. Dacă unul dintre aceste elemente lipsește, eficiența scade.
În cazul aparatelor de protecție respiratorie, de exemplu, alegerea unui model certificat nu garantează etanșarea pe fața fiecărui utilizator. Același principiu se aplică, într-o formă adaptată, și altor produse - o cască prea mare poate aluneca. O mănușă prea largă poate fi prinsă de componente mobile. Un bocanc prea îngust poate provoca durere și poate fi înlocuit prematur. O vestă reflectorizantă care nu se închide corect poate reduce vizibilitatea utilizatorului.
Echipamente de protectie de la Marvel sunt disponibile într-o gamă mai bine dezvoltată de mărimi, configurații și variante. Această diversitate îți permite să alegi în funcție de utilizator și de activitate, nu doar să distribui același produs tuturor angajaților.
Dacă un lot de încălțăminte rezistă un an, iar altul numai patru luni, devine dificil să estimezi consumul, să pregătești stocurile și să negociezi volumele.
Produsele de calitate tind să ofere o performanță mai constantă, cu condiția să fie utilizate și întreținute conform instrucțiunilor. Pentru departamentul de achiziții, această consistență înseamnă prognoze mai bune. Pentru depozit, înseamnă mai puține solicitări urgente. Pentru operațiuni, înseamnă un risc mai mic ca un angajat să nu poată începe activitatea din cauza lipsei echipamentului potrivit.
Fiecare produs consumabil generează o activitate administrativă. Trebuie comandat, recepționat, verificat, înregistrat, depozitat și distribuit. Dacă durata de viață este redusă, toate aceste procese se repetă mai des.
În Uniunea Europeană, echipamentele individuale de protecție introduse pe piață intră sub incidența Regulamentului (UE) 2016/425, care stabilește cerințe privind sănătatea și siguranța utilizatorilor. La locul de muncă, utilizarea echipamentului este legată și de cerințele Directivei 89/656/CEE privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea echipamentului individual de protecție de către lucrători.
Conformitatea nu înseamnă doar să cumperi produse care poartă marcajele necesare, ci trebuie să selectezi echipamentul în urma evaluării riscurilor, să îl oferi în condiții adecvate, să instruiești angajații și să urmărești utilizarea și întreținerea acestuia.
Neconformitatea poate conduce la oprirea temporară a activității, măsuri corective, controale suplimentare și afectarea relației cu beneficiarii. În industriile în care clienții auditează furnizorii, calitatea managementului SSM poate influența direct eligibilitatea pentru contracte.
Din acest motiv, reputația furnizorului, trasabilitatea produselor, documentația tehnică și stabilitatea aprovizionării trebuie incluse în TCO. O ofertă mai ieftină, dar susținută de servicii slabe și disponibilitate incertă, înseamnă un risc operațional mai mare.
Web Design by DowMedia
