Un caz extrem de sensibil zguduie Curtea de Apel Pitești. Doi judecători care au decis condamnarea definitivă a fostului vicepremier Daniel Chițoiu la patru ani de închisoare cu executare au ajuns, la rândul lor, în fața Consiliului Superior al Magistraturii.
Magistrații Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu sunt cercetați disciplinar după ce Inspecția Judiciară a apreciat că aceștia și-ar fi exercitat funcția „cu rea-credință” atunci când au individualizat pedeapsa aplicată fostului ministru.
Miza controversei este una majoră: judecătorii au luat în calcul, printre argumentele pentru agravarea pedepsei, inclusiv modul în care avocații lui Daniel Chițoiu și-au exercitat dreptul la apărare.
În aprilie 2025, Judecătoria Pitești îl condamnase pe Daniel Chițoiu la trei ani de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă, în dosarul accidentului rutier din decembrie 2019, soldat cu moartea a două persoane.
Situația s-a schimbat radical în apel.
Pe 8 ianuarie 2026, completul Curții de Apel Pitești format din Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu a majorat pedeapsa la patru ani și a dispus executarea acesteia în penitenciar.
Practic, anul suplimentar de pedeapsă a făcut diferența între libertate și închisoare, întrucât suspendarea executării sub supraveghere nu mai poate fi dispusă în cazul unei pedepse care depășește trei ani.
Judecătorii au argumentat că prima instanță fusese prea indulgentă, având în vedere gravitatea accidentului, moartea celor două persoane și culpa pe care instanța i-a atribuit-o fostului ministru.
Controversa a apărut în momentul în care completul a analizat și „comportamentul procesual” al inculpatului și al apărătorilor acestuia.
În motivarea deciziei au fost menționate cereri de recuzare, sesizări ale Inspecției Judiciare, solicitări de probe privind starea victimelor și alte demersuri procesuale despre care instanța a apreciat că ar fi exercitat presiune asupra judecătorilor și ar fi contribuit la tergiversarea procesului.
Inspecția Judiciară a considerat însă că aici a fost depășită o limită.
Inspectorii susțin că exercitarea unor drepturi procesuale de către avocați nu poate fi transformată într-un argument pentru agravarea pedepsei aplicate clientului.
În opinia Inspecției Judiciare, răspunderea penală este personală, iar cererile formulate de avocați – indiferent că vorbim despre recuzări, solicitări de probe sau sesizarea unor instituții – reprezintă instrumente legale ale dreptului la apărare.
Altfel spus, un inculpat nu ar trebui să riște o pedeapsă mai mare pentru simplul fapt că avocații săi folosesc mijloace procedurale permise de lege.
Inspecția Judiciară nu s-a limitat la o simplă critică a motivării.
Inspectorii au sesizat Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM și au apreciat că există elementele unei abateri disciplinare privind exercitarea funcției cu rea-credință.
Potrivit Legii nr. 303/2022, reaua-credință presupune încălcarea cu știință a normelor de drept material sau procesual, cu urmărirea ori acceptarea posibilității de vătămare a unei persoane.
În cazul celor doi magistrați de la Curtea de Apel Pitești, Inspecția Judiciară susține că aceștia ar fi încălcat cu știință regulile privind individualizarea pedepsei și ar fi acceptat posibilitatea afectării drepturilor persoanei judecate.
Acuzația este una extrem de serioasă, însă nu înseamnă automat că judecătorii sunt vinovați disciplinar. Verdictul va aparține Secției pentru judecători a CSM.
Daniel Chițoiu a fost implicat, pe 26 decembrie 2019, într-un grav accident rutier produs pe DN7, în zona Zamfirești, județul Argeș. Două persoane și-au pierdut viața.
Acum, la peste șase ani de la tragedie, dosarul produce un nou cutremur în sistemul judiciar: cei care au pronunțat condamnarea definitivă trebuie să răspundă în fața CSM pentru modul în care au motivat pedeapsa.
Rămâne de văzut dacă Secția pentru judecători va confirma acuzațiile Inspecției Judiciare sau va considera că magistrații s-au aflat în limitele libertății de apreciere pe care legea o acordă unui judecător.
Web Design by DowMedia
