Pamflet: Vecinul cu salariu la stat și avere de Dubai. Minunea pe care statul refuză să o cerceteze

Pamflet: Vecinul cu salariu la stat și avere de Dubai. Minunea pe care statul refuză să o cerceteze

Avem un Vecin model. Un om care, de 26 de ani, a muncit exclusiv la stat. Un adevărat exemplu de sacrificiu bugetar. Atât de mare exemplu, încât dintr-un salariu de funcționar a reușit performanța pe care nici Warren Buffett n-ar putea-o explica fără emoții.
Blocuri? Are.
Hoteluri? Are.
Terenuri? Câte să nu le mai știe numărul.
Mașini luxoase de sute de mii de euro? Bineînțeles. Doar nu merge omul cu autobuzul, că se șifonează hainele de firmă, care valorează cât salariul unui profesor pe un an.
Și totuși, miracolul continuă. Instituțiile statului cască liniștite. Dorm adânc. Parcă au luat somnifere instituționale. Nimeni nu întreabă de unde provin milioanele. Nimeni nu pare curios cum se împacă salariul de la stat cu un stil de viață desprins din revistele pentru miliardari.
În schimb, vecinul are timp. Mult timp. Mai nou s-a înscris în "secta lui Bachus", unde, după fiecare inițiere bahică, descoperă că este mare analist politic. De pe Facebook, predică morală, vorbește despre cinste, corectitudine și onoare, după care împarte cu generozitate insulte, minciuni și teorii care ar face și un detector de absurdități să ceară concediu medical.
Este fascinant cum omul care nu poate explica public o avere de milioane de euro găsește energie să le explice altora cum trebuie condusă lumea. Probabil că, între două pahare și trei postări, își imaginează că oamenii au uitat întrebarea simplă: de unde provin toate aceste bogății?
Poate că răspunsul există. Poate că totul este perfect legal. Dar atunci de ce atâta liniște? De ce atâta indiferență? De ce instituțiile care ar trebui să verifice astfel de situații par să fi intrat într-o hibernare fără termen?
Până atunci, vecinul rămâne un fenomen național: omul care a transformat salariul de la stat într-un imperiu imobiliar, într-o colecție de automobile de lux și într-o garderobă de lux, fără ca cineva să fie suficient de curios să întrebe cum a fost posibil.
Iar dacă îl contrazici, pregătește-te: urmează o nouă predică pe Facebook, condimentată cu insulte, minciuni și o doză zdravănă de morală servită... din pahar.

M. Furau