Cu doar câteva săptămâni înainte de oprirea definitivă a CET Govora, primarul Râmnicului, Mircia Gutău, pregătește terenul pentru o veste pe care locuitorii racordați la sistemul centralizat o așteptau cu teamă: gigacaloria se va scumpi. Numai că, în loc să își asume partea de responsabilitate pentru situația în care a ajuns termoficarea municipiului, edilul pare să încerce o mutare politică: împinge întreaga presiune asupra Consiliului Județean Vâlcea și a președintelui Constantin Rădulescu.
Declarația lui Mircia Gutău este grăitoare. Întrebat despre viitorul termoficării, acesta răspunde aproape reflex: „Puteți să vă adresați Consiliului Județean pentru mai multe detalii despre noul CET.” Mesajul este limpede: dacă vor exista probleme, explicațiile trebuie căutate în altă parte.
Numai că realitatea este mult mai complexă. Închiderea CET Govora reprezintă, cel putin oficial, consecința obligațiilor asumate de România privind eliminarea producției de energie pe bază de cărbune. Acest calendar este cunoscut de ani de zile, iar toate autoritățile implicate au avut timp să pregătească tranziția. Chiar daca exista cadru legal pentru prelungirea functionarii CET-ului pana la punerea in functiune a noului CET (sfarsitul lui 2028), cozi de topor locale, impreuna cu ministrul pesedist al Energiei, Bogdan Ivan, au decis inchiderea centralei de la Valcea (singura inchisa in acest an, cele de la Timisoara si Craiova, tot pe carbune, continuand sa functioneze bine-mersi!)
Consiliul Județean Vâlcea a demarat investiția în noua centrală tocmai pentru a evita colapsul sistemului de termoficare după închiderea CET Govora. Soluția provizorie cu cazane pe gaz nu este rezultatul unei decizii arbitrare, ci singura variantă tehnică disponibilă până la finalizarea instalațiilor de cogenerare.
De altfel, chiar Mircia Gutău recunoaște că energia produsă exclusiv pe gaz este mai scumpă și explică de ce: lipsa componentei de producere a energiei electrice, care ar permite compensarea costurilor prin veniturile obținute din vânzarea electricității în sistemul național.
Cu alte cuvinte, scumpirea nu este provocată de Consiliul Județean, ci de perioada de tranziție dintre vechiul CET pe cărbune și noua centrală în cogenerare.
Mai puțin discutată este însă responsabilitatea administrației municipale.
Primăria Râmnicu Vâlcea este autoritatea care gestionează serviciul public de termoficare pentru populație și stabilește politica de subvenționare. Ani la rând, sistemul centralizat a pierdut mii de abonați, iar investițiile în modernizarea rețelelor au rămas mult în urma necesităților.
Astăzi, când numărul consumatorilor este tot mai mic, costurile fixe se împart între tot mai puțini beneficiari, ceea ce contribuie inevitabil la creșterea prețului gigacaloriei.
În loc să explice aceste realități și să prezinte un plan clar pentru protejarea populației, primarul preferă să îndrepte atenția spre Consiliul Județean.
Mircia Gutău afirmă că a discutat cu ministrul Energiei despre acordarea unei subvenții de 250 lei/Gcal, împreună cu Consiliul Județean.
Dacă această subvenție este într-adevăr necesară, atunci apare o întrebare legitimă: de ce este prezentată încă de pe acum ca singura soluție, înainte ca noul sistem să funcționeze la capacitate și înainte ca autoritățile locale să explice exact cum va fi calculat noul preț?
Mai mult, dacă subvenția nu va fi aprobată, cine va suporta diferența? Răspunsul pare evident: consumatorii.
În loc să existe un mesaj comun al administrației locale și al Consiliului Județean privind tranziția către noul sistem energetic, opinia publică asistă la un joc al responsabilităților.
Primarul vorbește despre investiția Consiliului Județean, despre ministrul Energiei și despre viitorul Guvern, însă spune foarte puțin despre propriile obligații ale Primăriei în administrarea serviciului public de termoficare.
Pentru miile de familii rămase racordate la sistemul centralizat contează însă mai puțin cine încearcă să paseze vina și mai mult cine va găsi soluțiile concrete pentru ca facturile din această iarnă să nu devină imposibil de plătit.
Iar încercarea de a transforma Consiliul Județean și pe președintele Constantin Rădulescu în principalii responsabili pentru o situație generată de un proces național de închidere a producției pe cărbune riscă să fie percepută mai degrabă ca o strategie politică decât ca o explicație administrativă. În fața unei crize care afectează direct cetățenii, responsabilitatea nu poate fi pasată prin declarații, ci trebuie asumată și gestionată prin soluții reale.
Web Design by DowMedia
