Anunțul făcut de primarul Mircia Gutău privind scumpirea gigacaloriei după închiderea CET Govora riscă să producă un efect pe care administrația locală încearcă de ani de zile să îl evite: debranșarea în masă a consumatorilor de la sistemul centralizat de termoficare.
Dacă prețul căldurii va continua să crească, tot mai mulți proprietari vor începe să caute soluții alternative, indiferent de costurile inițiale sau de disconfortul creat. Pentru multe familii, o investiție într-o centrală proprie sau chiar într-o sobă poate deveni, pe termen lung, mai avantajoasă decât plata unor facturi tot mai mari la întreținere.
Experții în energie avertizează de ani de zile asupra unui fenomen bine cunoscut. Atunci când tariful gigacaloriei crește, o parte dintre consumatori renunță la sistem. Rămân astfel mai puțini abonați care trebuie să suporte aceleași costuri fixe de producție și distribuție.
Consecința este previzibilă: costurile pe consumator cresc din nou, ceea ce determină alte debranșări. Astfel se formează un cerc vicios din care multe sisteme centralizate din România nu au mai reușit să iasă.
Râmnicu Vâlcea riscă să intre exact în acest scenariu.
Deși poate părea greu de imaginat într-un municipiu reședință de județ, există posibilitatea ca tot mai mulți proprietari să aleagă variante considerate până nu demult specifice mediului rural.
Instalatorii spun că interesul pentru centrale pe combustibil solid este în creștere ori de câte ori prețurile la energia termică sau la gaz explodează. Pe lângă centralele pe peleți și lemne, există și gospodării care aleg sobe moderne cu randament ridicat.
În cartierele de case această soluție este deja o realitate, iar dacă legislația va permite și dacă proprietarii vor găsi soluții tehnice, fenomenul s-ar putea extinde și în alte zone.
Situații similare au fost întâlnite în mai multe localități din România.
La Berbești, după restrângerea activităților energetice și creșterea costurilor, numeroase gospodării au revenit la încălzirea cu lemne și cărbune.
La Drobeta-Turnu Severin, unde sistemul centralizat a traversat ani întregi de crize și întreruperi, foarte mulți locuitori au renunțat la termoficare și și-au instalat surse proprii de încălzire, de la centrale individuale până la sobe pe combustibil solid, în funcție de posibilitățile financiare și de tipul locuinței.
Aceste exemple arată că, atunci când populația își pierde încrederea în sistemul centralizat sau îl consideră prea scump, migrarea către soluții individuale poate deveni rapid un fenomen de amploare.
În prezent, administrația locală vorbește despre majorarea subvenției pentru a limita impactul asupra populației. Însă nimeni nu poate spune cu certitudine care va fi prețul final plătit de consumatori după închiderea CET Govora și funcționarea provizorie a noilor cazane pe gaz.
Dacă factura la încălzire va depăși pragul pe care familiile îl consideră suportabil, este foarte probabil ca piața instalațiilor termice să cunoască un nou boom, iar cererea pentru centrale pe lemne, peleți sau alte sisteme alternative să explodeze.
Paradoxal, fiecare debranșare slăbește și mai mult sistemul centralizat. Cu cât rămân mai puțini consumatori, cu atât costurile fixe sunt împărțite între mai puțini plătitori, iar presiunea asupra tarifelor crește.
În lipsa unui plan coerent de menținere a unui număr suficient de abonați și de protejare a populației împotriva exploziei prețurilor, Râmnicu Vâlcea riscă să repete povestea altor orașe din România, unde termoficarea s-a prăbușit treptat, iar oamenii s-au întors la soluții pe care mulți le considerau depășite: sobe, lemne și cărbune.
O asemenea evoluție ar însemna nu doar un eșec economic pentru sistemul centralizat, ci și un regres în ceea ce privește calitatea aerului și obiectivele de mediu asumate la nivel național și european.
Web Design by DowMedia
