Primarii fug de Florin Stoican si de... Geoparcul Oltenia de sub Munte! De ce refuză administrațiile locale să meargă pe mâna noului consilier al ministrului Mediului?

Primarii fug de Florin Stoican. De ce refuză administrațiile locale să meargă pe mâna noului consilier al ministrului Mediului?

Numirea lui Florin Stoican în funcția de consilier onorific al ministrului Mediului, Diana Buzoianu, este prezentată la București drept o mare victorie pentru protecția naturii. În Vâlcea însă, acolo unde Stoican și-a construit notorietatea prin proiectele de mediu și prin Geoparcul „Oltenia de sub Munte”, situația este mult mai complicată.
În realitate, una dintre cele mai mari probleme ale lui Florin Stoican nu o reprezintă lipsa finanțărilor sau a proiectelor, ci lipsa susținerii din partea primarilor. Chiar el a recunoscut public că nu a reușit să convingă autoritățile locale să se alăture proiectului Geoparcului UNESCO Oltenia de sub Munte.

Mai grav, într-un interviu acordat publicației Dilema Veche, Stoican vorbea deschis despre faptul că primarii și conducerea Consiliului Județean au refuzat parteneriatul pentru geoparc, deși documentele fuseseră discutate anterior și păreau agreate. Potrivit acestuia, toți primarii PSD din zonă au respins proiectul, iar ulterior și singurul primar liberal s-ar fi retras din parteneriat.

Când toți primarii spun „nu”, problema este în altă parte!

Florin Stoican susține că administrațiile locale se tem de eventualele restricții pe care le-ar putea genera statutul de geoparc UNESCO. El afirmă că aceste temeri sunt nefondate și că geoparcurile nu aduc interdicții suplimentare.

Totuși, dacă aproape toate administrațiile dintr-o regiune refuză să intre într-un astfel de parteneriat, apare o întrebare legitimă: de ce?
Explicația oferită de mulți aleși locali este că experiența ultimilor ani le-a arătat că proiectele promovate de organizațiile de mediu sunt însoțite frecvent de presiuni pentru limitarea unor activități economice, pentru extinderea zonelor protejate și pentru blocarea unor investiții considerate esențiale pentru dezvoltarea comunităților.
Primarii trebuie să răspundă în fața oamenilor pentru drumuri, investiții, locuri de muncă și dezvoltare economică. În schimb, discursul lui Stoican este axat aproape exclusiv pe conservare, biodiversitate și protecția patrimoniului natural.

Atacurile la adresa administrațiilor locale au adâncit ruptura

Relația tensionată dintre Florin Stoican și mulți primari nu este o noutate.
Pe blogul său, acesta a criticat în repetate rânduri modul în care administrațiile locale utilizează fondurile europene și naționale. Stoican a afirmat că multe proiecte finanțate de primării reprezintă „un cimitir uriaș de proiecte proaste și inutile”, făcând referire la stadioane, telegondole, drumuri sau alte investiții pe care le consideră lipsite de utilitate.
Pentru un primar, asemenea declarații sunt greu de trecut cu vederea. Nu este de mirare că mulți edili au devenit reticenți față de colaborarea cu activistul de mediu.

Episodul motocicliștilor confirmă aceeași filozofie

Controversa privind poziționarea lui Stoican față de activitățile moto din zona Costești-Horezu a reaprins nemulțumirile. Pentru multe localități din nordul județului Vâlcea, turismul de aventură, competițiile sportive și evenimentele outdoor reprezintă surse importante de venit.
Din perspectiva primarilor, orice mesaj care poate fi interpretat ca o descurajare a acestor activități este perceput drept o amenințare la adresa economiei locale.

Consilier la minister, dar fără sprijin în teritoriu

Paradoxul este evident. Florin Stoican ajunge acum într-o poziție de influență la Ministerul Mediului, însă chiar în zona din care provine nu a reușit să obțină sprijinul administrațiilor locale pentru unul dintre proiectele sale fanion.
Într-un interviu acordat chiar de el, Stoican admitea că principala dificultate a Geoparcului Oltenia de sub Munte a fost „convingerea autorităților locale” să susțină proiectul.

Această declarație spune poate mai mult decât orice analiză.
Dacă primarii din Vâlcea – oamenii care cunosc cel mai bine realitățile din teren și nevoile comunităților – au refuzat să se asocieze cu proiectele promovate de Florin Stoican, atunci Ministerul Mediului ar trebui să se întrebe dacă noul său consilier este cu adevărat un factor de dialog sau, dimpotrivă, un personaj care generează diviziuni între activiștii de mediu și comunitățile locale.
Iar pentru localitățile din Oltenia de sub Munte, întrebarea rămâne deschisă: va folosi Florin Stoican noua sa influență pentru a construi punți cu primarii sau pentru a impune de la București o viziune pe care administrațiile locale au refuzat-o deja?