Peste 220 de ofițeri de informații în Vâlcea. Și, totuși, cine păzește județul de „tunurile” de sute de milioane de euro?

Peste 220 de ofițeri de informații în Vâlcea. Și, totuși, cine păzește județul de „tunurile” de sute de milioane de euro?

Vâlcea este un județ relativ mic, cu puțin peste 300.000 de locuitori, dar în care își desfășoară activitatea, potrivit unor estimări din mediul instituțional și administrativ, peste 220 de ofițeri din structurile de informații și securitate ale statului: SRI, SIPI și STS. La care se adauga ofiterii acoperiti, probabil zeci! Dacă adăugăm și personalul auxiliar, tehnic și administrativ, numărul este și mai mare.
În mod firesc, o întrebare apare tot mai des în spațiul public: ce rezultate concrete produce această impresionantă rețea instituțională într-un județ în care scandalurile de corupție, contractele controversate, afacerile cu bani publici și fraudele economice par să se înmulțească de la an la an?

Vâlcea – județul unde se dau „tunuri” sub nasul instituțiilor

În ultimii ani, Vâlcea a devenit scena unor afaceri care au atras atenția opiniei publice prin dimensiunea sumelor implicate. Contracte publice de zeci și sute de milioane de lei, licitații contestate, investiții întârziate, proiecte europene aflate sub suspiciuni și instituții publice transformate în adevărate feude politice.
De la scandalurile din zona salubrizării și a gestionării deșeurilor, până la contractele din infrastructură, energie, apărare împotriva inundațiilor sau fonduri europene, cetățenii au asistat aproape neputincioși la o succesiune de dezvăluiri care ridică semne de întrebare uriașe.
Și atunci apare întrebarea legitimă: unde sunt serviciile de informații?
Rolul acestora nu este să aresteze și nici să facă dosare penale. Însă legea le conferă atribuții clare în ceea ce privește culegerea și transmiterea informațiilor privind amenințările la adresa securității economice a statului, criminalitatea organizată, corupția sistemică și infiltrarea grupurilor de interese în instituțiile publice.

Salarii speciale, rezultate invizibile?

În timp ce salariul mediu al unui român rămâne departe de nivelul veniturilor din structurile de informații, ofițerii beneficiază de remunerații consistente, sporuri, pensii speciale și numeroase facilități.
Contribuabilul plătește anual pentru funcționarea acestor structuri la nivel județean.
Dar ce primește în schimb?
În Vâlcea, percepția publică este că marile rețele de influență continuă să funcționeze nestingherite. Numeroase instituții sunt acuzate de cetățeni și de presa locală că au fost capturate de grupuri de interese politice și economice.
Instituții precum ABA Olt, CET Govora, diverse primării, instituții de mediu sau chiar structuri din zona ordinii publice apar periodic în controverse și acuzații privind managementul defectuos, clientelismul sau folosirea resurselor publice în interes privat.

Ofițeri pe TikTok, în loc de ofițeri în teren?

Un fenomen nou stârnește însă și mai multă nemulțumire.
Tot mai mulți angajați ai structurilor de forță și ai instituțiilor statului aleg să apară pe TikTok în videoclipuri care, în multe cazuri, nu au nicio legătură cu prestigiul funcției pe care o ocupă.
Dansuri, glume, provocări virale și filmări realizate în contexte care ridică serioase semne de întrebare privind imaginea instituțiilor. S-a mers până acolo ca unii ofiteri fac reclamă... cabinetelor stomatologice!
În loc să inspire profesionalism și discreție, unele dintre aceste apariții transformă instituțiile de securitate într-un subiect de ironie publică.
Într-o perioadă în care România se confruntă cu amenințări economice, atacuri hibride, criminalitate informatică și rețele de corupție tot mai sofisticate, cetățenii se întreabă dacă nu cumva o parte din energia sistemului este consumată în direcții complet greșite.

România, campioană la servicii secrete

De ani de zile, România este prezentată în analize și dezbateri publice drept una dintre țările europene cu cea mai mare densitate de personal din serviciile de informații raportată la populație.
Numărul exact al angajaților este clasificat, însă estimările vehiculate în spațiul public indică peste 10.000–12.000 de angajați în structurile informative, fără a lua în calcul alte instituții cu atribuții conexe.
Susținătorii acestui model invocă poziția strategică a României la granița estică a NATO și a Uniunii Europene, precum și amenințările venite din zona conflictelor regionale.
Criticii vorbesc însă despre costuri uriașe pentru bugetul public, despre riscul politizării și despre o influență excesivă a serviciilor în viața economică și administrativă.
Întrebarea pe care vâlcenii o pun tot mai des
Dacă în Vâlcea există peste 220 de ofițeri de informații, cum se explică faptul că județul continuă să fie zguduit de scandaluri privind gestionarea banului public?
Cum este posibil ca rețelele de influență, grupurile de interese și afacerile controversate să prospere ani la rând fără ca cineva să observe?
Poate că adevărata problemă nu este numărul ofițerilor, ci eficiența sistemului.
Pentru că, în final, cetățeanul nu este interesat câți oameni lucrează în serviciile de informații. El vrea să știe un singur lucru: cine apără interesul public atunci când mafia economică pune mâna pe instituțiile statului?
Iar până când această întrebare va primi un răspuns convingător, suspiciunile și neîncrederea vor continua să crească în rândul vâlcenilor.

Tiberiu Pîrnău