„Fabricile” de diplome din administrația locală vâlceană

Cum au devenit unele facultăți scurtătura spre funcții și salarii mai mari în instituțiile publice

În ultimii ani, în administrația publică locală din județul Vâlcea se conturează un fenomen despre care se vorbește tot mai des în culise, dar care este rar analizat în mod serios: explozia diplomelor universitare obținute de funcționari publici și directori din instituțiile statului.

Primării, instituții deconcentrate, societăți din subordinea Consiliului Județean sau structuri administrative locale au ajuns să fie populate de absolvenți de administrație publică, management, drept sau științe economice. În CV-urile publicate pe site-urile instituțiilor apar, din ce în ce mai frecvent, titluri universitare și masterate care, în multe cazuri, au fost obținute după ani buni de activitate în administrație.

La prima vedere, fenomenul poate părea unul pozitiv. Funcționarii își completează studiile, iar administrația se profesionalizează. În realitate însă, o analiză mai atentă a diplomelor ridică întrebări legitime despre calitatea studiilor și modul în care acestea au fost obținute.

Diplomă pentru funcție, nu pentru competență

În administrația publică, studiile superioare nu reprezintă doar o realizare academică. Ele înseamnă acces la funcții mai bine plătite și la poziții de conducere.

Legislația privind funcția publică face diferențe clare între nivelurile de studii. Un funcționar cu studii medii are posibilități limitate de promovare, în timp ce o diplomă universitară îi permite accesul la posturi de consilier, expert sau șef de serviciu.

De aici apare și tentația: nu contează atât de mult ce ai învățat, ci să ai diploma necesară.

Astfel, în multe instituții publice din Vâlcea pot fi observate cazuri în care funcționari sau directori care au lucrat ani de zile fără studii universitare devin, aproape simultan, absolvenți de facultate la vârste de 40 sau chiar 50 de ani. Fenomenul nu este ilegal. Problema apare însă atunci când aceste studii par mai degrabă o formalitate administrativă decât un parcurs academic real.

Facultățile preferate ale administrației vâlcene

O privire atentă asupra CV-urilor publice ale funcționarilor și directorilor din instituțiile județului arată un tipar interesant: aceleași universități apar în mod repetat.

Două instituții de învățământ sunt întâlnite extrem de frecvent în biografiile profesionale ale funcționarilor din Vâlcea:

Universitatea Spiru Haret și Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Pitești.

În ultimele două decenii, aceste două universități au devenit aproape omniprezente în CV-urile multor directori, șefi de servicii sau funcționari din administrația locală vâlceană. În special specializările de administrație publică, management sau drept au fost alese de numeroși angajați ai instituțiilor publice.

În multe cazuri, studiile au fost urmate în regim de frecvență redusă sau învățământ la distanță, ceea ce a permis parcurgerea facultății fără o prezență constantă la cursuri.

Nu puțini funcționari au devenit astfel absolvenți aproape simultan, în aceeași perioadă, la aceleași specializări.

Universități care au stârnit controverse

De-a lungul anilor, unele instituții de învățământ superior private din România au fost implicate în controverse legate de modul în care au funcționat programele de studii.

Universitatea Spiru Haret, de exemplu, a fost în centrul unor scandaluri majore la nivel național în anii 2000, când autoritățile au descoperit programe de studii care funcționau fără acreditare și un număr uriaș de studenți înscriși în programe de învățământ la distanță.

La acea vreme, presa a descris instituția drept o adevărată „fabrică de diplome”, iar scandalul a generat controverse ample privind validitatea unor diplome obținute în acea perioadă.

De asemenea, numeroase universități private din România au fost criticate pentru standarde academice scăzute și pentru programe de studii care au produs absolvenți pe bandă rulantă.

Într-un județ precum Vâlcea, unde administrațiile locale gestionează anual zeci sau chiar sute de milioane de lei din bani publici și fonduri europene, competența funcționarilor devine o problemă majoră.

Deciziile administrative, contractele publice, proiectele de infrastructură sau gestionarea fondurilor europene depind direct de pregătirea profesională a celor care conduc instituțiile.