Avocatul Veronel Rădulescu: „Legea Apărării lui Bolojan scoate din joc integritatea teritorială și democrația constituțională”

Avocatul Veronel Rădulescu: „Legea Apărării lui Bolojan scoate din joc integritatea teritorială și democrația constituțională”

Proiectul noii Legi a Apărării Naționale, asumat de premierul Ilie Bolojan și trimis Parlamentului în procedură accelerată, provoacă reacții dure în spațiul public. Avocatul Veronel Rădulescu avertizează că modificările propuse nu sunt simple ajustări tehnice, ci schimbări de fond care pot afecta arhitectura constituțională a statului român.
Potrivit analizei acestuia, una dintre cele mai controversate modificări apare chiar în primul articol al legii. Față de forma actuală, noul text elimină explicit referirile la „integritatea teritorială a țării” și „democrația constituțională”, limitând definiția apărării naționale la suveranitate, independență și caracterul unitar al statului. În opinia avocatului, această schimbare nu este întâmplătoare, ci indică o repoziționare periculoasă a conceptului de securitate națională.
Un alt element critic este introducerea noțiunii de participare în „coaliții”, pe lângă structurile deja consacrate – NATO și Uniunea Europeană. Rădulescu susține că aceste coaliții nu sunt definite în Constituție și ridică întrebări esențiale: cine le stabilește, în ce condiții și în interesul cui. În lipsa unor clarificări, există temerea că România ar putea fi atrasă în operațiuni militare externe fără un control democratic real.
Schimbările nu se opresc aici. Proiectul ar modifica echilibrul instituțional în domeniul apărării, diminuând rolul președintelui și al CSAT, în favoarea Ministerului Apărării Naționale. Practic, susține avocatul, decizia militară și controlul operațional ar fi concentrate la nivel executiv, inclusiv posibilitatea transferului comenzii către structuri aliate sau de coaliție.
Mai mult, noua lege prevede și extinderea obligațiilor cetățenilor în situații de criză. În caz de război sau stare de asediu, rezerviștii și persoanele apte de serviciu militar ar putea fi mobilizați obligatoriu, inclusiv românii din diaspora, cu termene stricte de prezentare la centrele militare.
Criticile vizează și procedura de adoptare, considerată prea rapidă pentru o lege cu implicații strategice majore. Rădulescu avertizează că lipsa unei dezbateri reale ar putea permite trecerea unor prevederi cu impact profund asupra suveranității și funcționării statului.
În acest context, apelul este clar: Parlamentul trebuie să analizeze în detaliu proiectul, iar opinia publică să fie corect informată. Miza nu este una politică, ci una care ține de securitatea națională și de viitorul statului român.

Tiberiu Pîrnău