Un caz grav de presupusă fraudă bancară, documentat și semnalat public de colegi din presa locala cu probe consistente, riscă să rămână îngropat în hârtii și proceduri. Potrivit informațiilor obținute de redacția noastră, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani ar fi refuzat să demareze cercetări efective, invocând argumente formale și evitând aplicarea instituției autosesizării, prevăzută expres de lege.
Exista documente bancare, extrase de cont, corespondență și alte înscrisuri care, potrivit specialiștilor consultați, ar indica elemente clare ale unei infracțiuni de fraudă. Cu toate acestea, în locul unei reacții ferme, procurorii ar fi transmis că nu există forma prevazuta de lege in ceea ce priveste sesizarea, că aspectele invocate trebuie urmate de anumite proceduri prealabile.
Legislația penală română prevede explicit posibilitatea – și în anumite situații obligația – organelor de urmărire penală de a se autosesiza atunci când există indicii privind săvârșirea unei infracțiuni.
Potrivit Codului de procedură penală, organele judiciare se pot sesiza din oficiu atunci când află, pe orice cale, despre comiterea unei fapte prevăzute de legea penală. Presa este, fără îndoială, una dintre aceste căi.
Refuzul de a aplica această instituție ridică semne de întrebare serioase:
Sunt suficiente dovezile doar pentru public, dar nu și pentru Parchet?
De ce sunt invocate exclusiv argumente procedurale într-un caz cu implicații financiare serioase?
Cine are interesul ca dosarul să nu existe?
În lipsa unei anchete oficiale, suspiciunile nu pot fi nici confirmate, nici infirmate, iar persoanele indicate drept responsabile rămân în afara oricărei verificări judiciare.
Atunci când autoritățile judiciare aleg să nu intervină într-un caz cu aparență de fraudă bancară, semnalul transmis este unul extrem de grav. Încrederea în sistemul bancar și în instituțiile statului este subminată, iar cei care ar putea fi tentați să comită fapte similare primesc, indirect, un mesaj de impunitate.
În acest context, întrebarea devine legitimă: dacă nici în fața unor probe publice clare nu se dispune o verificare minimă, ce șanse reale mai are un cetățean obișnuit să obțină protecția legii?
Până la această oră, nu există informații privind deschiderea vreunui dosar penal în cauză. În lipsa unei reacții oficiale și transparente, cazul riscă să rămână fără consecințe judiciare.
Iar dacă legea permite autosesizarea, dar aceasta nu este pusă în practică, rămâne întrebarea pe care o pun tot mai mulți cetățeni: cine veghează, de fapt, la respectarea legii?
Web Design by DowMedia
