Atacul lansat de fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, la adresa judecătorului vâlcean Bogdan Mateescu ridică mai multe semne de întrebare decât oferă explicații. Într-o postare virulentă, plină de etichete și insinuări, fostul demnitar îl prezintă pe Mateescu drept „unul dintre cele mai controversate personaje” din justiție, reluând acuzații vechi, clasate definitiv de instanțele competente, și construind un rechizitoriu mediatic pe o fundație juridică inexistentă.
Ceea ce uită însă să spună fostul ministru este că are propriul său interes în această bătălie pentru șefia Curții de Apel Pitești. În culisele sistemului se vorbește tot mai apăsat despre susținerea pe care o acordă unui alt magistrat, asociat curentului #rezist, aflat în prezent în atenția Inspecției Judiciare pentru presupuse abateri disciplinare grave. Or, această competiție pentru funcția de președinte al Curții de Apel Pitești nu este doar una administrativă, ci una cu miză majoră pentru echilibrul regional al justiției.
În cazul lui Bogdan Mateescu, toate dosarele invocate public au fost clasate definitiv. Așa-numitul „Dosar Savarina”, instrumentat inițial de DNA și ulterior redeschis de SIIJ, s-a încheiat prin soluții de clasare confirmate inclusiv de Înalta Curte. La fel și dosarul privind presupusele fapte ale tatălui său, fost primar la Băile Govora, dosar închis de Parchetul General.
A invoca astăzi acele cauze ca argument împotriva candidaturii sale înseamnă fie ignorarea deliberată a autorității hotărârilor definitive, fie o încercare de presiune publică asupra CSM. Într-un stat de drept, clasarea definitivă nu este un detaliu tehnic, ci un verdict juridic clar.
Dincolo de polemicile politice, CV-ul lui Bogdan Mateescu rămâne unul dintre cele mai solide din sistem. A condus Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Tribunalul Vâlcea, a fost membru și ulterior președinte al CSM și a ocupat funcții executive în Ministerul Justiției. Experiența sa administrativă acoperă toate nivelurile sistemului judiciar, de la instanță de fond până la coordonare națională.
Curtea de Apel Pitești are nevoie de un manager cu experiență reală în conducerea instanțelor și în gestionarea resurselor umane, nu de un simbol ideologic. Într-un context tensionat, cu presiuni politice și mediatice tot mai evidente asupra magistraților, stabilitatea și experiența devin criterii esențiale.
Regiunea arondată Curții de Apel Pitești – care include și județul Vâlcea – reprezintă un pol strategic în arhitectura judiciară. Numirea președintelui nu este o simplă formalitate administrativă. Ea influențează echilibrul decizional, politica managerială și climatul profesional din instanțele subordonate.
De aceea, intervenția publică a unui fost ministru politic într-o competiție profesională ridică serioase probleme de oportunitate și de principiu. Dacă cerem independența justiției, ea trebuie apărată inclusiv atunci când rezultatul nu convine unei tabere.
Critica este legitimă într-o democrație. Linșajul mediatic, bazat pe reluarea unor acuzații clasate, nu mai este critică, ci presiune. Iar presiunea asupra unui magistrat aflat în procedură de selecție poate fi interpretată ca o tentativă de influențare.
În final, selecția pentru conducerea Curții de Apel Pitești aparține CSM, nu rețelelor sociale și nici fostelor cabinete ministeriale. Dacă evaluarea va fi făcută pe criterii profesionale, experiența și parcursul administrativ îl recomandă pe Bogdan Mateescu drept un candidat potrivit pentru funcție.
Rămâne de văzut dacă dezbaterea va rămâne una instituțională sau va continua în registrul atacului politic. Cert este că, dincolo de retorica incendiară, justiția are nevoie de echilibru, nu de revanșe.
Web Design by DowMedia
