
Un moment de o profundă încărcătură spirituală a avut loc vineri, la Catedrala Patriarhală din București, unde a fost proclamată oficial canonizarea celor 16 Sfinte Femei Românce. Evenimentul s-a desfășurat spre finalul Sfintei Liturghii oficiate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Pentru județul Vâlcea și pentru Țara Loviștei duhovnicești, momentul are o semnificație aparte: între cele 16 sfinte proclamate se află și Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, legată pentru totdeauna de istoria și spiritualitatea locului.
Pentru comunitatea din Horezu, proclamarea Sfintei Cuvioase Matrona reprezintă nu doar un act solemn, ci o recunoaștere a unei tradiții duhovnicești care dăinuie de secole.
Mănăstirea Hurezi – ctitoria brâncovenească ce domină spiritual zona – a fost, de-a lungul timpului, un centru de rugăciune, cultură și rezistență în credință. În acest spațiu încărcat de istorie și har, Sfânta Cuvioasă Matrona a trăit în smerenie, nevoință și rugăciune, devenind model de viață monahală și de dăruire totală lui Dumnezeu.
Canonizarea sa aduce Horezu pe harta marilor repere spirituale ale Ortodoxiei românești, alături de alte vetre monahale consacrate.
Actul oficial de proclamare – Tomosul Sinodal – a fost prezentat de Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal și Secretar al Sfântului Sinod.
În document, cele 16 sfinte sunt numite „mame spirituale ale neamului românesc”, femei care au biruit încercările vremurilor prin credință, smerenie și curaj mărturisitor.
Prin canonizarea lor, Biserica împlinește îndemnul Sfântului Apostol Pavel:
„Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri (…) şi urmaţi-le credinţa” (Evrei 13:7).
Totodată, a fost instituită sărbătoarea Soborului Sfintelor Femei Românce, care va fi prăznuită în a treia duminică după Învierea Domnului.
Pentru Vâlcea, acest moment înseamnă consolidarea identității religioase și culturale a zonei. Horezu este cunoscut la nivel internațional pentru ceramica sa tradițională și pentru ansamblul monahal de excepție, dar de acum înainte numele localității va fi rostit și în legătură cu o sfântă a Bisericii Ortodoxe Române.
Proclamarea Sfintei Cuvioase Matrona de la Hurezi devine, astfel, un reper pentru credincioși și un motiv de mândrie pentru comunitatea locală. Într-o lume marcată de incertitudini, exemplul unei vieți trăite în discreție, rugăciune și jertfă capătă o forță aparte.
În cuvântul rostit la final, Patriarhul Daniel a subliniat că cele 16 Sfinte Femei Românce sunt repere duhovnicești din trecutul istoric al Bisericii, modele de evlavie, dragoste jertfelnică și curaj mărturisitor.
Pentru Horezu, mesajul este limpede: sfințenia nu este un ideal abstract, ci o realitate trăită în comunitate, în mănăstire, în familie, în viața de zi cu zi.
Iar de acum înainte, Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi va fi chemată în rugăciune nu doar de credincioșii din Vâlcea, ci de întreaga țară.
Monahia Matrona Ciupelea a fost o stareță de seamă a Mănăstirii Hurezi (1852–1935), fiind mătușa ieroschimonahului Teodosie Domnariu – starețul Chiliei Sfântului Ipatie de pe teritoriul Mănăstirii Vatoped. Este cunoscută ca o mare nevoitoare și povățuitoare a obștii monahale. A fost canonizată ca sfântă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 1 iulie 2025, cu titulatura „Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi” și prăznuirea în ziua de 5 mai.
Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi s-a născut în Sibiu, tatăl ei intrând mai târziu în monahism pe Muntele Athos, cu numele de Nicodim.
A fost crescută de la vârsta de cinci ani la Mănăstirea Sărăcinești-Vâlcea și tunsă în monahism.
În 1868, a fost trimisă la Mănăstirea Horezu, unde și-a continuat nevoința și, în 1922, a fost aleasă stareță.
După ce s-a îmbolnăvit grav în 1926, a fost vindecată prin rugăciune către Maica Domnului.
În vara anului 1935, simțindu-și sfârșitul apropiat, și-a chemat ucenicele pentru a le îndemna la iubire, smerenie și ascultare, iar a doua zi, în timp ce recita acatistul Bunei Vestiri, și-a dat duhul cu chip senin.
A fost canonizată ca sfântă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 1 iulie 2025, cu titulatura „Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi” și prăznuirea în ziua de 5 mai.
Tiberiu Pirnau
Web Design by DowMedia