Decizia de miercuri a Curtea Constituțională a României a produs unde de șoc în interiorul PSD și în sistemul judiciar. Legea privind reforma pensiilor magistraților, promovată de Guvernul condus de Ilie Bolojan, a fost declarată constituțională cu șase voturi la trei.
Surpriza majoră: judecătorul Mihai Busuioc, numit la CCR cu susținerea PSD și considerat până acum parte a „blocului” social-democrat, a votat pentru respingerea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În același timp, cu doar 30 de minute înainte de pronunțare, președintele PSD, Sorin Grindeanu, publica un mesaj ambiguu pe Facebook, sugerând că este nevoie de „o decizie clară” și că „înțelepciunea va avea câștig de cauză”. Un mesaj care, în context, a sunat pentru unii ca o repoziționare strategică. Sistemul i-a aratat cadavrul din dulap lui Grindeanu (cazul Nordis) si l-a facut sa se razgandeasca?
Este greu de ignorat sincronizarea dintre mesajul politic al liderului PSD și votul neașteptat al lui Busuioc. Mai ales în contextul în care premierul Bolojan avertizase public că România riscă să piardă 231 de milioane de euro – granturi, nu împrumuturi – dacă reforma nu trece de filtrul CCR.
Presiunea financiară a fost uriașă. Bruxelles-ul transmisese deja că jalonul din PNRR privind pensiile speciale este considerat neîndeplinit. Orice nouă amânare ar fi însemnat un semnal negativ major pentru România.
Întrebarea care se pune în culise este alta: cât de „liber” poate fi un vot la CCR atunci când în joc sunt sute de milioane de euro, stabilitatea guvernamentală și un conflict deschis cu sistemul judiciar?
Interesant este că anterior patru judecători numiți de PSD – inclusiv Busuioc – au lipsit de la două ședințe invocând motive procedurale. Ulterior, expertiza contabilă depusă de ICCJ a fost analizată, iar votul final a venit după luni de amânări.
De această dată, Busuioc a rupt linia colegilor săi, alături de majoritatea care a validat legea.
Ce s-a schimbat între timp?
Surse politice vorbesc despre presiuni uriașe venite din mai multe direcții: din zona executivului, din zona europeană și din interiorul sistemului. Nimeni nu vorbește oficial despre șantaj. Dar toată lumea recunoaște că miza a fost una excepțională.
Pentru PSD, tema pensiilor speciale este explozivă electoral. Partidul a oscilat ani de zile între protejarea magistraților și discursul public împotriva privilegiilor.
Votul lui Busuioc și mesajul lui Grindeanu pot indica o repoziționare strategică: sacrificarea unei relații tradiționale cu sistemul pentru a evita costuri politice și financiare mult mai mari.
Oficial, CCR a analizat constituționalitatea. Neoficial, contextul a fost eminamente politic: PNRR, fonduri europene, presiuni publice, avertismente guvernamentale, reacții ale sistemului judiciar și o campanie mediatică intensă.
Legea prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultima indemnizație netă. Magistrații susțin că independența justiției este afectată. Guvernul susține că este o reformă necesară și echitabilă.
Întrebarea care rămâne este dacă votul de la CCR a fost exclusiv unul juridic sau rezultatul unui echilibru de forțe în care presiunea externă și internă a înclinat balanța.
Decizia CCR închide formal disputa constituțională, dar deschide una politică. PSD trebuie să explice electoratului și propriului electorat intern de ce unul dintre judecătorii săi a votat diferit. Sistemul judiciar va continua să conteste public reforma.
Iar România așteaptă verdictul Comisiei Europene privind cele 231 de milioane de euro.
În politică, rareori coincidențele sunt simple coincidențe. Iar votul de la CCR ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri.
Mihai Busuioc a avut, de-a lungul carierei sale (Secretar General al Guvernului, președinte al Curții de Conturi și, ulterior, judecător CCR), mai multe episoade controversate relatate în spațiul public. Mai jos sunt principalele teme care au generat dispute politice și mediatice:
A fost numit președinte al Curtea de Conturi a României în 2017, susținut de PSD.
Criticii au susținut că nu ar avea experiență suficientă în audit public și control financiar pentru a conduce instituția. Opoziția de atunci a vorbit despre o numire politică.
În perioada guvernării Sorin Grindeanu, Busuioc era Secretar General al Guvernului, funcție-cheie în circuitul avizelor și publicării actelor normative.
În contextul controversatei Ordonanța de Urgență nr. 13/2017 privind modificarea Codurilor penale, numele său a apărut în dezbaterea publică legată de procedura de adoptare și publicare a actului normativ. Nu a fost pus sub acuzare, dar episodul i-a adus expunere negativă.
În mandatul său la Curtea de Conturi, au existat acuzații din zona opoziției că instituția ar fi fost mai puțin incisivă în anumite controale sensibile politic.
Nu au existat condamnări sau dosare penale împotriva sa, dar au existat polemici privind independența instituției sub conducerea sa.
În 2022 a fost numit judecător la Curtea Constituțională a României, tot cu susținerea PSD.
Opoziția a criticat din nou profilul său, invocând caracterul politic al numirii și lipsa unei cariere judiciare clasice (magistrat, profesor de drept constituțional etc.).
Web Design by DowMedia
