De la 1 ianuarie 2026, România a intrat oficial într-o nouă etapă de austeritate mascată, impusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan, susținut fără rezerve de PSD, PNL, USR și UDMR. În timp ce discursul oficial vorbește despre „stabilitate” și „responsabilitate bugetară”, realitatea din buzunarul românilor este una brutală: taxe mai mari, facilități eliminate și prețuri scăpate de sub control.
Guvernul a decis majorarea substanțială a impozitelor pe locuințe, prin actualizarea valorilor impozabile. Pentru foarte mulți români, asta înseamnă creșteri de 50–80% față de anul trecut, fără ca veniturile să fi crescut în același ritm. Casele vechi, construite înainte de 1990, nu mai beneficiază de reduceri, iar proprietarii sunt puși să plătească mai mult doar pentru că dețin un acoperiș deasupra capului.
Nici șoferii nu au fost iertați. Impozitele auto au crescut în funcție de capacitatea cilindrică și de nivelul de poluare, iar mașinile electrice, până acum scutite, au fost introduse la plată. În plus, a fost menținută și extinsă așa-numita „taxă pe lux”, care vizează locuințele și autoturismele cu valori ridicate, dar care, în practică, lovește inclusiv în clasa de mijloc.
Pe lângă majorări, Guvernul Bolojan a eliminat o serie de facilități fiscale care ofereau un minim sprijin cetățenilor și organizațiilor non-profit. ONG-urile au pierdut scutirile pentru mijloacele de transport, iar micii contribuabili nu mai beneficiază de reduceri sau praguri de protecție.
Tot de la 1 ianuarie 2026 a fost introdusă o taxă fixă pentru coletele din afara Uniunii Europene, măsură care lovește direct în românii cu venituri modeste, obișnuiți să comande produse mai ieftine din afara UE.
În paralel cu noile taxe, leul s-a depreciat, iar cursul euro a continuat să urce, apropiindu-se periculos de praguri istorice. Această evoluție se vede imediat în prețuri: alimentele de bază sunt tot mai scumpe, facturile la gaze și energie electrică apasă greu pe bugetele familiilor, iar prețul carburanților rămâne ridicat, afectând transportul și costul tuturor bunurilor.
Românii plătesc mai mult pentru mâncare, pentru încălzire, pentru lumină și pentru a ajunge la muncă, în timp ce salariile și pensiile au rămas, în mare parte, înghețate. Puterea de cumpărare scade de la o lună la alta, iar statul pare complet rupt de realitatea din teren.
Anul 2026 a început cu promisiuni de reformă, dar cu efecte concrete devastatoare pentru populație. În loc să taie risipa, privilegiile și sinecurile, Guvernul a ales calea cea mai simplă: să bage mâna mai adânc în buzunarul românilor.
În timp ce politicienii vorbesc despre „echilibru bugetar”, oamenii obișnuiți fac calcule disperate pentru a supraviețui de la o lună la alta. România nu este redresată, ci împovărată, iar nota de plată este achitată, ca de fiecare dată, de cetățeanul de rând.
Tiberiu Pîrnău
Web Design by DowMedia
