Sebastian Perpelea, director în cadrul Băncii Naționale a României (Sucursala Dolj), se află astăzi în centrul unor întrebări legitime care ar trebui să preocupe instituțiile de control ale statului. Nu vorbim despre simple speculații, ci despre date concrete din declarația sa de avere, document oficial, public, care ridică semne de întrebare serioase privind originea și modul de acumulare a bunurilor.
Potrivit declarației de avere completate la 6 iunie 2024, Sebastian Perpelea deține un adevărat portofoliu imobiliar. Numai în județul Vâlcea apar în acte terenuri intravilane cumpărate încă din 2007, cu suprafețe de peste 1.500 mp și 1.428 mp, dar și un drum de acces aferent. Adevărata „explozie” patrimonială apare însă în anul 2020, când acesta achiziționează nu mai puțin de opt terenuri intravilane în localitatea Popești, cu suprafețe cuprinse între 938 mp și 6.570 mp, toate prin contracte de vânzare-cumpărare.
La acestea se adaugă mai multe clădiri și construcții, inclusiv proprietăți în Brezoi și Ocnele Mari, dar și o locuință în Craiova, cumpărată în 2023, deținută în coproprietate cu soția. De remarcat este și o casă de vacanță în Spania, în Playa Blanca, dobândită în același an, unde familia Perpelea figurează ca proprietar parțial.
Lista bunurilor nu se oprește aici. În declarație apar spații comerciale, autoturisme, dar și active de lux: ceasuri și bijuterii din metale prețioase evaluate la peste 121.000 de euro, tablouri și obiecte de artă de peste 22.000 de euro și o colecție numismatică evaluată la aproape 192.300 de euro. În total, vorbim de bunuri mobile de valoare care depășesc cu mult veniturile anuale declarate.
La capitolul bani în conturi, Sebastian Perpelea declară mai multe conturi bancare, dar și un depozit la Exim Banca Românească în valoare de peste 2,1 milioane lei. De asemenea, figurează și un depozit în euro de peste 1.055.200 euro la Banca Transilvania. Sume uriașe, care ar trebui corelate strict cu veniturile obținute legal.
Veniturile oficiale sunt însă mult mai modeste raportat la averea acumulată. Conform documentului, Sebastian Perpelea a încasat de la BNR aproximativ 244.165 lei anual, plus o indemnizație simbolică de puțin peste 1.000 lei. Soția acestuia a avut venituri de circa 13.540 lei anual din salariu, dar și câștiguri substanțiale din dobânzi bancare și vânzarea unor părți sociale, însumând peste 700.000 lei într-un singur an.
Aici apare primul mare semn de întrebare: cum se explică acumularea unei asemenea averi, cu proprietăți în țară și în străinătate, depozite bancare de milioane și colecții de lux, raportat la veniturile oficiale declarate? Cine a verificat sursa acestor fonduri și în ce măsură există o corespondență reală între câștiguri și bunuri?
Contextul devine și mai sensibil dacă ne uităm la numele Perpelea. Tatăl lui Sebastian Perpelea este Mircea Perpelea, fost prefect de Vâlcea, fost consul la Marsilia, fost ambasador în Albania și, în prezent, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Un traseu profesional impresionant, dar și extrem de influent. În mediile politice și administrative, Mircea Perpelea este considerat un personaj controversat, iar surse din spațiul public susțin că numele lui Mugur Isărescu ar fi fost folosit în repetate rânduri pentru a deschide uși și a facilita accesul în cercuri de putere.
Această legătură ridică o problemă de fond: în ce măsură cariera și ascensiunea lui Sebastian Perpelea în cadrul BNR au fost strict meritocratice și în ce măsură a contat sprijinul unei familii extrem de bine conectate la vârful statului român?
Mai mult, există și suspiciuni de posibil conflict de interese. Mama lui Sebastian Perpelea este acționar într-o firmă de creditare. Vorbim despre un funcționar de rang înalt într-o instituție-cheie a sistemului financiar românesc. Este legitim să ne întrebăm dacă această legătură de familie nu generează un potențial conflict de interese, având în vedere rolul BNR în supravegherea sistemului bancar și financiar.
ANI trebuie să verifice, la fel si ANAF-ul
Toate aceste elemente nu reprezintă acuzații, ci întrebări legitime care trebuie lămurite de autorități. Agenția Națională de Integritate, Curtea de Conturi, ANAF și alte instituții abilitate ar trebui să analizeze cu maximă atenție situația patrimonială a lui Sebastian Perpelea, sursa reală a fondurilor, tranzacțiile efectuate și eventualele incompatibilități sau conflicte de interese.
Într-un stat care pretinde transparență și integritate, astfel de cazuri nu pot fi tratate cu superficialitate. Când vorbim despre oameni aflați în poziții-cheie, cu acces la decizie și influență economică, orice suspiciune trebuie clarificată public. Pentru că, în final, nu este vorba doar despre o declarație de avere, ci despre încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului român.
Nicu Trandafir
Web Design by DowMedia
