Centrul de Afaceri Flandra din Râmnicu Vâlcea este exemplul perfect al unei structuri publice care a fost creată cu o misiune frumoasă pe hârtie – aceea de a sprijini mediul de afaceri local – dar care, în realitate, s-a transformat într-o simplă clădire de birouri întreținută din bani publici, condusă de un management defectuos și lipsit de rezultate. Înființat cu capital majoritar al Primăriei Râmnicu Vâlcea și al Consiliului Județean Vâlcea, Centrul Flandra trebuia să fie un hub economic, un spațiu de inițiativă și inovație pentru firmele locale. Astăzi, în schimb, bilanțurile contabile și deciziile administrative îl descriu ca pe un organism inert, care trăiește din chirii plătite de alte instituții de stat și raportează pierderi an de an.
Datele oficiale arată clar că Centrul Flandra a devenit o companie fără strategie și fără obiective. În 2023, cifra de afaceri a fost de aproximativ 429.000 de lei, dar cu o pierdere de peste 32.000 de lei. În 2024, veniturile au crescut la circa 557.000 de lei, însă rezultatul a fost tot negativ – peste 16.000 de lei pierdere. Mai grav este faptul că, în aceeași perioadă, numărul angajaților a scăzut de la patru la unul singur. O companie care își reduce personalul de patru ori în doar un an, dar continuă să raporteze pierderi, arată un management slab, lipsit de direcție și control.
Sub conducerea Dianei Dumbravă (Popa), directorul general al societății, Centrul Flandra nu a reușit să-și clarifice rolul și misiunea publică. Site-ul instituției funcționează intermitent, rapoartele de activitate lipsesc, iar indicatorii de performanță – acei KPI care ar trebui să arate clar dacă se atinge vreun obiectiv – nu există. Nu știm care este gradul de ocupare al spațiilor, nu știm care este venitul pe metru pătrat, nu știm câte firme private sunt chiriași și câte instituții de stat țin clădirea în viață. Iar fără aceste date, transparența e doar un cuvânt gol, iar eficiența devine o iluzie întreținută din banii contribuabililor.
În prezent, în clădirea Centrului Flandra își desfășoară activitatea și instituții publice, precum Agenția Teritorială ARR Vâlcea și AEP Vâlcea ceea ce ridică o întrebare esențială: dacă „centrul de afaceri” trăiește din chirii plătite tot de stat, unde este sprijinul real pentru mediul privat? Ce fel de dezvoltare economică produce o clădire care își închiriază spațiile tot către bugetari, nu către antreprenori?
Flandra nu are programe de incubare, nu are evenimente economice, nu are obiective măsurabile, iar rapoartele de performanță lipsesc. Toate acestea trădează un management defectuos, care nu doar că nu produce valoare, dar întreține o aparență de activitate într-un spațiu public devenit o simplă afacere imobiliară. Lipsa de viziune, de transparență și de responsabilitate managerială a făcut ca acest centru, care trebuia să fie un motor al inițiativei locale, să se transforme într-o gaură neagră pentru bugetul public.
Cazul Centrului Flandra ar trebui să ridice semne de întrebare serioase pentru acționarii săi – Primăria Râmnicu Vâlcea și Consiliul Județean Vâlcea. Cât timp vor accepta ca o societate subordonată să raporteze pierderi fără explicații, să funcționeze fără planuri concrete și să nu prezinte niciun indicator de performanță? Cine răspunde pentru aceste rezultate? Pentru că, în final, pierderile de azi nu sunt ale unei firme oarecare, ci ale unei comunități întregi. Sunt banii vâlcenilor cheltuiți fără rost, sub un management care refuză să dea socoteală.
Datele financiare recente confirmă derapajul managerial:
2023: cifră de afaceri ~429.000 lei, pierdere ~32.000 lei, 4 angajați;
2024: cifră de afaceri ~557.000 lei, pierdere ~17.000 lei, doar 1 angajat.
Pe hârtie, veniturile cresc, dar personalul dispare. În realitate, acest tip de evoluție indică o lipsă gravă de strategie, de control și de planificare managerială.
Un centru de afaceri care ajunge să funcționeze cu un singur angajat e, practic, un mecanism golit de conținut, ținut artificial în viață.
Vladimir Spiridonovici
Web Design by DowMedia
