Senatorul Andra Bică este, alături de alți colegi parlamentari, inițiator al propunerii legislative LEGEA MAJORATULUI ONLINE. Potrivit acesteia, minorii care nu au împlinit 16 ani nu vor mai putea accesa rețelele sociale sau alte platforme online ori să-și creeze conturi personale fără consimțământul explicit al părinților sau al tutorilor legali.
Noua lege propune: stabilirea vârstei maturității digitale la 16 ani; accesul la platforme și crearea de conturi personale doar cu acordul expres al părinților sau tutorilor legali; dreptul părinților de a suspenda sau șterge conturile copiilor și de a restricționa accesul la conținut dăunător; obligații clare pentru platforme (filtrare, etichetare pe categorii de vârstă, blocare acces neautorizat și interzicerea publicității profilate adresate minorilor); excepții pentru platformele educaționale autorizate; sancțiuni ferme, inclusiv amenzi proporționale cu cifra de afaceri și suspendarea activității pentru furnizorii care nu respectă legea.
Inițiativa legislativă nu vizează doar platformele foarte mari (VLOP), ci are un spectru mai larg care acoperă serviciile societății informaționale – de la rețele sociale mici și site-uri de conținut, până la aplicații bancare sau jocuri online.
Pentru o mai bună înțelegere a aspectelor ce urmează a fi reglementate legislativ, redăm mai jos, Expunerea de motive:
De mai bine de un deceniu, la nivelul Uniunii Europene există preocupări cu privire la asigurarea unui grad sporit de protecţie a minorilor în mediul online. Cu toate acestea, în ciuda mai multor acte comunitare adoptate (comunicări, regulamente, documente de poziţie etc), statele membre au făcut progrese nesemnificative.
Astfel, riscurile pentru minori s-au amplificat constant şi progresiv din cauza conţinutului neadecvat vârstei şi profund dăunător la care aceştia au acces nerestricţionat. La nivel naţional, efectele nocive ale accesului minorilor la un conţinut dăunător în spaţiul virtual a generat multiple evenimente nedorite în rândul minorilor, cele mai recente exemple care pot fi aduse sunt:
– copii care se sinucid în uma unor provocări online pe facebook, tiktok şi alte platfome online;
– copii care îşi procură droguri (incluzând medicamente cu efecte psihoactive sau dăunătoare sănătăţii) prin intemediul unor platfome online.
– un elev care a rănit grav o profesoară, pentru că aşa se inspirase din jocuri şi filme online.
– copii care intră într-o stare psihică similară sevrajului, atunci când li se iau telefoanele sau li se restricţionează accesul la internet şi platfome.
– generaţia actuală de copii pare să fie cea cu cel mai mare număr de probleme psihologice şi depresii constatate medical.
– tot mai mulţi tineri nu mai disting între ce este în mediul online şi ce este în realitate, această graniţă dispărând cu totul.
– au fost înregistrate chiar şi cazuri de copii care au utilizat fără drept cardurile bancare ale părinţilor, fie pentru a face plăţi online, în cadrul jocurilor/pariurilor, fie pentm a participa în diverse scheme piramidale sau înşelătorii virtuale.
– dependenţa de secreţia de serotonină în accesarea ecranelor şi a serviciilor online este asimilată de specialişti cu dependenţa de jocuri de noroc -declarată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii adicţie.
Răspunsurile legislative la o asemenea stare de fapt nu pot să genereze o soluţie în care responsabilitatea să fie acordată fie familiei, fie sistemului de învăţământ, fie furnizorilor de platfome online, fie autorităţilor publice. Răspunsul identificat şi propus de prezenta iniţiativă vine printr-o responsabilitate partajată a părinţilor (naturali/adoptivi/tutori legali), a furnizorilor de servicii ale societăţii infomaţionale şi a autorităţilor publice, care trebuie să verifice respectarea prevederilor prezentei legi.
În primul rând, responsabilitatea acordată familiei/părinţilor se realizează prin modalităţile propuse pentru acordarea permisiunii accesării serviciilor electronice şi creearea de conturi personale, în nume propriu. Această responsabilitate se va realiza în baza exclusivă a acordului parental pentru minnorul cu vârsta de până la 16 ani. Aşadar, legiuitorul umăreşte să lase la decizia familiei responsabilitatea accesului minorului la serviciile societăţii infomaţionale. Este o libertate de alegere, bazată pe responsabilitate.
În al doilea rând,se instituie un set de obligaţii în sarcina furnizorilor de servicii informaționale, obligaţii uşor de îndeplinit într-o eră în care majoritatea platfomelor online sunt asistate de inteligenţa artificială. Aceste obligaţii presupun măsuri adecvate de protecţie a minorului faţă de conţinutul redat/publicat: instituirea de filtre automate privind materialele audio, video, scrise etc susceptibile a avea un conţinut dăunător pentru dezvoltarea sănătoasă a minorului; adecvarea conţinutului pentru asigurarea siguranţei minorului şi eliminarea oricăror conţinuturi cu caracter publicitar, destinate minorilor, bazate pe crearea de profiluri pentru care se folosesc datele cu caracter personal ale destinatarului serviciului.
În al treilea rând, autorităţile publice ale statului român, mai precis Autoritatea Naţională pentru pentru Administrare şi Reglementare În Comunicaţii (ANCOM), va umări respectarea obligaţiilor prezentei legi şi va dispune verificări din oficiu sau la sesizare persoanelor vătămate. Tot ANCOM va constata eventualele încălcări ale legii (aşa cum prevede art.10 din Legea nr.58 din 14 martie 2023 privind securitatea Şi apărarea cibemetică a României, precum şi pentni modificarea şi completarea unor acte nomative), iar sancţiunile aplicate ca procent din ciffa de afaceri a furnizorului vor constitui venit la bugetul de stat în cotă de 100%.
Aşadar, prezenta iniţiativă umăreşte atât creşterea responsabilităţii părinţilor faţă de accesul nediscriminat al copiilor în mediul online, cât şi o creştere a resposabilităţii furnizorilor de servicii online faţă de conţinutul la care oferă acces minorilor cu vârste mai mici de 16 ani.
Trebuie spus faptul că mai multe state din SUA, Franţa sau Marea Britanie au deja legi în vigoare care le impun marilor furnizori de servicii online să îşi structureze softurile şi platformele online astfel încât anumite categorii de copii să nu aibă deloc acces, iar altele să aibă acces doar cu acordul explicit asumat al părinţilor.
De asemenea, merită amintit raportul prezentat de profesorul Jonathan Haidt în faţa Senatului SUA, în care a avertizat asupra creşterii semnificative a tulbuărilor mintale în rândul adolescenţilor americani. Aceasta a început îm 2010, perioada în care publicul larg s-a înregistrat masiv pe reţelele de socializare. Publicaţiile ştiinţifice pe această temă arată că tinerele sunt cele mai afectate de acest fenomen: conform unui studiu realizat în Marea Britanie. Pentru echivalentul a 5 ore pe zi petrecute pe reţelele de socializare, aproape 50% dintre adolescentele britanice prezintă simptome clinice de depresie, comparativ cu puţin sub 15% cazuri constatate în rândul băieţilor. Aceste rezultate tind, de asemenea, să confime necesitatea de a acorda o atenţie deosebită tinerelor adolescente care navighează pe reţelele de socializare.
Pe lnstagram, de exemplu, sunt afectate în relaţia cu corpul lor: confom documentelor inteme ale grupului Meta, 32°/o dintre adolescentele au spus că atunci când se simt rău pentru corpul lor, această reţea le face să se simtă şi mai rău. În conseciţă, în anul 2024, Regatul Unit al Marii Britanii şi lrlandei de Nord a început implementarea Legii siguranţei online, introducând o supraveghere mai strictă a conţinutului dăunător de pe intemet şi sancţiuni consistente pentru furnizorii de servicii ale societăţii infomaţionale.
Tot în anul 2024, Grecia, membru al Uniunii Europene, a adoptat Strategia naţională pentru protejarea minorilor de pericolele online, care va fi implementată în mai multe etape. Între măsuri, se află şi aplicaţia „Kids Wallet”, care va funcţiona ca un portofel digital, pemiţând verificarea vârstei reale a minorului şi ajutând părinţii să controleze timpul petrecut de copii în mediul online.
