|luni, august 15, 2022
  • Follow Us!

Mănăstirea Berislăvești a primit veșmânt de har 

dsc_3353

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a săvârșit duminică, 17 iulie, slujba de sfințire a bisericii Mănăstirii Berislăvești care, după finalizarea lucrărilor de consolidare și restaurare, redescoperă zestrea spirituală și culturală ce i-a fost conferită de către ctitori, după o vreme îndelungată în care a fost închisă cultului din cauza riscului avansat de prăbușire.

„Biserica Mănăstirii Berislăvești arată dragostea şi evlavia ctitorilor și a monahilor ei faţă de sfinții ocrotitori, dar și credinţa vie şi jertfelnică a obștii monahale și a binefăcătorilor”, a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie la finalul slujbei de sfințire.

În cadrul Sfintei Liturghii, tâlcuind pericopa evanghelică a duminicii, Chiriarhul Râmnicului a reliefat faptul că „atunci când lipsește statornicia în credință, la întâmpinarea unei greutăți omul se clatină, pentru că statornicia în credință, ca temelie a vieții veșnice, se dobândește prin lucrarea virtuților și nu prin alipirea de cele materiale.

În ținutul Gadarei, Mântuitorul Hristos s-a apropiat cu dumnezeiască dragoste de cei doi demonizați, care sălășluiau prin morminte și erau împovărați de chinuri, spre a-i ridica din cătușele păcatelor și a le tămădui gândirea, voința și simțirea lor.

La vederea Fiului lui Dumnezeu, aceștia „au început să strige şi să zică: Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti?” (Matei VIII, 29), recunoscând «veşnica Lui putere şi dumnezeire» (Romani I, 20).

Natura divină a Fiului Unul Născut îi chinuia pe demoni în flăcări de nedescris, învață Sfântul Chiril al Alexandriei. Domnul îi prindea pe demoni pe drumuri fără ieșire, dezlegând tirania lor. Știau din Scripturi că Hristos avea să vină și să-i judece, iar Judecata de Apoi le va aduce o pedeapsă în aceeași măsură în care nu au respectat poruncile lui Dumnezeu.

Demonii, anticipând lucrarea tămăduitoare a lui Dumnezeu față de cei pe care îi chinuiseră în felurite chipuri, cer Domnului să le fie încuviințată intrarea în turma de porci, care s-a aruncat în mare și a pierit în apă.

Minunea vindecării celor doi demonizați și aruncarea turmei de porci în mare a fost relatată comunității gadarenilor de către păzitorii turmei, însă comunitatea nu se apropie de Domnul cu recunoștință, ci Îl silesc să plece din hotarele lor, chiar și după ce s-au încredințat de iubirea și puterea Sa dumnezeiască.

Descoperim, așadar, că pentru comunitatea care nu primește adevărurile dumnezeiești prin credință, acestea devin sminteală și nebunie. Atunci când lipsește statornicia în credință, la întâmpinarea unei greutăți omul se clatină. De aceea, comunitatea din Gadara nu și-a putut exprima recunoștința față de Mântuitorul Hristos, ci a preferat să se depărteze de Dumnezeu, pe Care L-a rugat să treacă din hotarele lor.

Creștinul este omul care urmărește să se apropie și să se asemene lui Dumnezeu, pentru a trăi veșnic în Împărăția Lui, iar în rugăciunile Bisericii, Domnul nostru Iisus Hristos este numit „Doctorul sufletelor și al trupurilor”. Orice tămăduire, deși este un dar al lui Dumnezeu, omul o primește numai prin credința în El. Prin credință și cunoașterea lui Domnezeu, omul este vindecat de boala păcatului și redobândește sănătatea lăuntrică, respectiv luminarea minții și curăția inimii”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.

 

Mănăstirea Berislăvești

Ctitorie a biv vel serdarului Alexandru Bucșănescu și a soției sale, Maria, de la mijlocul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Berislăvești poartă prin timp frumusețea arhitecturală și spirituală a vremii, dar și rănile adânci ale trecerii timpului și ale vitregiei vremurilor. Ridicat în vremuri de restriște, ansamblul Mănăstirii Berislăvești era o mică cetate de apărare, în mijlocul căreia se înălța o biserică în plan triconic, pronaos supralărgit, cu pridvor deschis, sprijinit pe coloane de piatră, înzestrată cu o minunată pictură post-brâncovenească. În jurul ei au mai fost construite stăreția și turnul-clopotniță, toate împrejmuite de ziduri înalte.

La doar câteva decenii după ce fusese primenită de către ctitorii și ostenitorii ei, Mănăstirea Berislăvești a fost incendiată în anul 1788, în timpul războaielor ruso-austro-otomane dintre anii 1787 și 1792, rămânându-i zidurile goale, precum amintește un document din anul 1797.

La scurt timp, grele încercări s-au abătut asupra mănăstirii: cutremurul din anul 1802, urmat de cel din 1838, care au deschis alte răni în trupul cicatrizat al ansamblului monahal. Între anii 1850 și 1855 au avut loc mici reparații constând în supra­înăl­țarea clopotniței și înlocuirea învelitorii aco­perișului din șiță cu tablă. Ansamblul a fost din nou grav afectat de către bombardamentele germane din anul 1916, când în axul absidei Altarului a apărut o crăpătură din golul ferestrei spre cornișă și care, în anul 1931, se mărise atât de mult, încât încăpea în voie mâna omului. După cereri repetate trimise Comisiunii Monumentelor Istorice de către preoții slujitori, abia în anul 1967 a fost realizat un proiect care viza doar restaurarea bisericii și a turnului-clopotniță, însă intervențiile au avut loc abia în 1972, când în partea superioară au fost aplicate două centuri din platbandă metalică, pentru a preveni mărirea crăpăturilor. Cutremurele din anii 1977 și 1986 au avariat din nou ansamblul mănăstirii și abia din anul 1992 au fost reluate noi lucrări de cercetare și proiectare în vederea restaurării. În anii din urmă, starea întregului ansamblu era critică, mai ales din cauza degradărilor structurale, fisuri care au influențat și degradarea paramentului tencuit și pictat, atât la interior, cât și la exterior.

În anul 2015 au început lucrările de consolidare, restaurare, conservare și punere în valoare a ansamblului monument istoric de la Mănăstirea Berislăvești.

Au fost executate lucrări de consolidare a zidurilor, a stăreției și a bisericii. La biserică s-au făcut 38 de forări transversale și longitudinale pentru armarea edificiului. Din luna iulie 2018 s-a intervenit și asupra picturii murale, fiind îndepărtat stratul de pictură, realizat în a doua jumătate a secolului al 19-lea în tempera și ulei, care din punct de vedere stilistic nu respecta tradiția iconografiei bizantine și post­bizantine. Totodată, a fost  restaurată piatra și au fost îndepărtate 6 straturi de var care acopereau exteriorul bisericii, unde a fost scos la lumină un decor policrom.

În această perioadă s-au executat, de asemenea, lucrări de finisaje interioare la noul corp administrativ al mănăstirii, a cărui construcție a început în anul 2015.

dsc_3494 dsc_3661

Leave a Response