Zilele trecute, deputații PSD de Vâlcea Eugen Neață, Daniela Oteșanu și Ovidiu Popa au depus un proiect de lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003. „În anul 2021, Comisia Europeană a prezentat planul european de combatere a cancerului: o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament şi de îngrijire, care este apreciat drept un pilon esenţial al unei uniuni europene a sănătăţii puternice. Conform acestui plan, datorită progreselor înregistrate în ceea ce priveşte depistarea timpurie, terapiile eficace si tratamentele de sprijin, ratele de supravieţuire au crescut considerabil. Numărul persoanelor care supravieţuiesc cancerului creşte în fiecare an, fiind estimat în prezent la peste 12 milioane în Europa. Această cifră include aproximativ 300.000 de copii care au supravieţuit cancerului, un număr care se estimează, de asemenea, că va creşte substanţial în anii următori. Deşi acesta este un motiv de optimism, supravieţuitorii, familiile şi îngrijitorii acestora se pot confrunta cu provocări semnificative, care ar putea fi adesea evitate sau atenuate prin cooperarea dintre sistemul de sănătate şi cel de asistenţă socială, precum şi cu angajatorii. în plus, din cauza istoricului lor medical multe persoane care au supravieţuit cancerului si care se află în remisie pe termen lung se confruntă adesea cu un tratament inechitabil în ceea ce priveşte accesul la servicii financiare. Adesea ei se confruntă cu prime1 restrictiv de mari, deşi sunt vindecaţi de mulţi ani, chiar de zeci de ani. Planul european de combatere a cancerului are ca scop nu doar să asigure supravieţuirea pacienţilor bolnavi de cancer, ci şi ca aceştia să trăiască o viată lungă, împlinită, lipsită de discriminare si de obstacole neechitabile. Mai mult, observăm că pe data de 2 februarie 2022, Comisia specială pentru lupta împotriva cancerului din Parlamentul European a adoptat un Raport referitor la consolidarea Europei în lupta împotriva cancerului - către o strategie cuprinzătoare şi coordonată. Acest raport, care a fost adoptat de Parlamentul European pe data de 16 februarie 2022 - subliniază că pacienţii care suferă de cancer nu ar trebui să sufere o dublă pedeapsă în viaţa de zi cu zi; consideră că societăţile de asigurare şi băncile nu ar trebui să ţină seama de istoricul medical al persoanelor care au fost afectate de cancer; solicită să se garanteze că în legislaţia naţională supravieţuitorii cancerului nu sunt discriminaţi în raport cu alţi consumatori; sprijină, în paralel, promovarea progreselor realizate în Franţa, Belgia, Luxemburg şi Ţările de Jos, unde supravieţuitorii cancerului beneficiază de dreptul de a fi uitat; solicită ca, cei târziu vână în 2025, toate statele membre să garanteze tuturor pacienţilor europeni dreptul de a fi uitat. Observăm că Franţa, Belgia, Luxemburg şi Ţările de Jos au legiferat dreptul de a fi uitat al supravieţuitorului de cancer. Ca element comun al legislaţiilor din aceste ţări, dreptul de a fi uitat al supravieţuitorului de cancer cuprinde dreptul ca, după expirarea unui termen de la data încheierii tratamentului, acesta să încheie un contract de asigurare în condiţii standard ca şi persoana care nu a suferit niciodată de cancer. Adică să nu fie discriminat prin refuzul asigurării sau suplimentarea primei de asigurare şi, implicit, prin contractarea mai dificilă a unui credit. în aceste condiţii, se consideră că interesul prudenţial al asigurătorului nu mai este suficient de convingător pentru a mai fi necesară informarea sa cu privire la cancerul tratat. În acest context european constatăm că în România, în situaţia în care încheierea contractelor de asigurare este obligatorie pentru încheierea contractelor de credit, conform Legii nr. 190/1999, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/20162, precum şi în situaţia în care încheierea contractelor de asigurare este voluntară, distribuitorii de asigurări solicită clienţilor informaţii şi documente în vederea evaluării riscului pentru preluarea în asigurare sau pentru menţinerea în asigurare. Astfel, aceştia solicită informaţii şi documente medicale acumulate pe tot parcursul vieţii clienţilor, inclusiv dintre acelea care privesc antecedentele medicale personale din categoria celor heredo-colaterale, fiziologice şi patologice. Iar cancerul este una dintre aceste patologii, care în prezent nu face obiectul dreptului de a fi uitat. În consecinţă, sunt necesare implementarea Planului Comisiei Europene, Raportului Parlamentului European şi aplicarea bunei practici europene cu privire la dreptul de a fi uitat în legislaţia românească. Astfel, propunerea legislativă completează Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 şi prevede că, în situaţia încheierii contractelor de asigurare, în cazul în care distribuitorul de asigurări solicită supravieţuitorului de cancer informaţii şi documente în vederea evaluării riscului pentru preluarea, respectiv menţinerea în asigurare, acesta are dreptul de a nu le furniza pe acelea care vizează afecţiunea oncologică, dacă a trecut un termen de 7 ani de Ia data încheierii protocolului oncologic. în cazul supravieţuitorului de cancer al cărui diagnostic a fost pus înainte de vârsta de 18 ani, termenul este de 5 ani de la data încheierii protocolului oncologic. Complementar, în vederea asigurării respectării dreptului de a fi uitat, personalul medicosanitar are obligaţia de a nu furniza distribuitorilor de asigurări aceste informaţii şi documente. Totodată, distribuitorii de asigurări au obligaţia de a înscrie dreptul în mod clar, concis, uşor de înţeles şi vizibil în acelaşi câmp vizual şi cu caractere de aceeaşi mărime în documentele prin care solicită informaţiile şi documentele în vederea evaluării riscului, sub sancţiunea nulităţii relative a contractului de asigurare. Nerespectarea de către distribuitorii de asigurări a dreptului de a fi uitat atrage răspunderea civilă, conform prevederilor legale. Precizăm că, Legea nr. 46/2003 prevede deja răspunderea pentru personalul medicosanitar, nerespectarea de către personalul medicosanitar a confidenţialităţii datelor despre pacient şi a confidenţialităţii actului medical, precum şi a celorlalte drepturi ale pacientului prevăzute în prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, conform prevederilor legale. Deci, răspunderea revine inclusiv pentru nerespectarea dreptului de a fi uitat cu care se completează legea. În plus, iniţiativa prevede că, Ia propunerea institutelor oncologice, prin normele de aplicare a legii, Ministerul Sănătăţii elaborează termene reduse pe categorii de vârstă şi tipuri de afecţiuni oncologice ale supravieţuitorilor de cancer, pe baza datelor ştiinţifice privind progresele terapeutice. Aceasta, cu atât mai mult cu cât institutele oncologice au atribuţii de cercetare în domeniu. Aşadar, având în vedere argumentele anterioare şi considerând că este necesar să ne asigurăm că oamenii nu trebuie să plătească niciodată de două ori doar pentru că au fost diagnosticaţi cu cancer, depunem spre dezbatere şi adoptare propunerea legislativă”, se arată în expunerea de motive.
Web Design by DowMedia
