|miercuri, decembrie 1, 2021
  • Follow Us!

Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, făcător de minuni, vindecător de boli și apărător împotriva dezastrelor 

marturia-sfantului-grigorie-decapolitul-77821
20 noiembrie este ziua în care creștinii îl cinstesc pe Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, cunoscut ca fiind făcător de minuni, vindecător de boli și apărător împotriva dezastrelor.
Dacă vrei să afli ce legatură este între Peştera Liliecilor de la Mănăstirea Bistrița și moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, citeşte materialul următor:
În zona Mănăstirii Bistriţa, jud. Vâlcea se află Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul sunt două biserici: Ovidenia şi Sfinţii Arhangheli, construite în secolul al XVI-lea de călugării Mănăstirii Bistriţa. Cunoscută şi sub numele de „Peştera Liliecilor”, are o deosebită importanţă biospeologică.
Este o peşteră naturală, aflată puţin mai sus de ansamblul monahal zidit de boierii Craioveşti şi este săpată în stânca calcaroasă a Munţilor Căpătânii, la altitudinea de 850 metri.
Peştera respiră istorie şi legende şi a fost folosită pe post de ascunzătoare datorită lărgimii interioare şi accesului dificil. Începând cu a doua jumătate a secolului al XV-lea, Peştera Liliecilor devine salvatoarea tezaurului şi a locuitorilor sfintei Mănăstiri Bistriţa.
Peştera a fost descoperită de un cioban vânător “mai înainte de a fi fost zidită sfânta Mănăstire Bistriţa” coform relatărilor arhimandritului Chiriac Râmniceanu. Din punct de vedere al apariţiei în înscrisuri, peştera este menţionată la începutul secolului al XVII – lea.
În anul 1768, în timpul războiului ruso-turc, egumenul Grigorie a ascuns aici Moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul pentru a le proteja. Peştera este mentionată şi într-un hrisov emis de Grigorie al III-lea Ghica, domnul Ţării Româneşti, în anul 1769 şi ajunge să fie cunoscută şi ca „Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul”.
Domnitorul Ţării Româneşti, în timpul războiului, obişnuia să trimită aici sotia şi avuţiile, aprovizionarea se făcea chiar prin deschizătura dinspre Cheile Bistriţei, folosindu-se un scripete.
De-a lungul timpului, pe lângă rolul ei de ascunzătoare secretă, peştera a atras şi numeroşi călugări fiind un loc bun pentru pusnicie.
În anul 1637 mitropolitul Teofil zideşte în peşteră bisericuţa închinată Sfintilor Arhangheli. Aceasta a fost rezidită în anul 1732 datorită degradării.
Pornind din culoarul de acces, în partea stângă se merge spre “Bisericuţa rupestră Ovidenia”, iar în partea dreaptă se coboară spre deschizatura cea mare a peşterii, unde se afla “Bisericuţa zidită a Sfintilor Arhangheli”.
La jumătatea secolului al XVII-lea, Peştera de la Mănăstirea Bistriţa este vizitată de Paul de Alep, arhidiaconul patriarhului Macarie al Antiohiei, care spunea: “Când ne-am urcat să vedem acea Peşteră, ne-am suit pe o singură poteca, unul câte unul, pe un urcuş greu, având în dreapta noastră o prăpastie înspăimântătoare, până jos, la albia râului. Din această cauză, pe cea mai mare parte a drumului, ei pun balustrade prinse din copac în copac. Am ajuns la acel loc cu mare greutate şi cu multă osteneală.”
Text/foto: Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Vâlcea #PesteraLiliecilor #PeşteraSfântuluiGrigorieDecapolitul #MănăstireaBistriţa #CNIPTVâlcea
259114636_10159760865688431_7884425166922372832_n 259971446_10159760865668431_4656532283230983529_n
257599732_3111221419201824_6215559962251317028_n 259250403_3111211342536165_3798008693761260628_n 259652628_3111216102535689_6809563838714371953_n

Leave a Response