În atenţia celor cărora gura le-o ia înaintea minţii: ce se poate face pe aproape 25 de hectare de DOMENIU PUBLIC cu o minimă implicare a bugetului local

După postarea referitoare la parlamentarii PNL Vâlcea care au blocat discutarea în Guvern a iniţiativei prin care Municipiul Râmnicu Vâlcea primea aproape 25 de hectare de teren pentru dezvoltarea către Vest, s-au tot lansat zvonuri privind unele interese imobiliare ce ar sta la baza acestui demers şi despre intenţia de contractare a unor împrumuturi pentru dezvoltarea zonei. Văzând confuzia de termeni şi lipsa celor mai elementare cunoştinţe de legislaţie, e clar că tot liberalii sunt la baza acestor zvonuri, chiar dacă ”trompetele” lor sunt fie anonime, fie ”echidistante”, fie cu ifose de mari ”jurnalişti”. Ca urmare, am considerat necesar să explic şi să detaliez viziunea pe care o am asupra dezvoltării oraşului în acea zonă care acum este o pată de mizerie, delăsare şi paragină pe obrazul Râmnicului.

Vorbim în primul rând de intrarea ÎN DOMENIUL PUBLIC al municipiului a unei suprafeţe de 25 ha. Pe care, domeniu public fiind, nu se pot realiza decât lucrări DE INTERES PUBLIC care, dată fiind experienţa din ultimii ani a Primăriei Râmnicului, se pot concretiza cu FONDURI EXTERNE ŞI CU IMPLICAREA MINIMĂ A BUGETULUI LOCAL, FĂRĂ ANGAJAREA DE ÎMPRUMUTURI SUPLIMENTARE!

Aşadar, când am vorbit de posibilitatea construirii acolo de LOCUINŢE am făcut precizarea ”PENTRU TINERI” sau ”SOCIALE”, deci realizate fie prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe ANL - primele, fie prin finanţare de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei – celelalte. Adică la fel ca în cazul celor 2 blocuri cu 36 de unităţi locative de pe str. Ştirbei Vodă din programul ANL curent sau a celor 5 blocuri sociale însumând 120 de apartamante şi garsoniere în curs de ridicare, cu bani de la Guvern, în Ostroveni Sud. Să mai adaug că, la acest moment, Primăria are în evidenţă 367 de cereri pentru locuinţe ANL şi 1019 solicitări pentru locuinţe sociale.

Când am pomenit de AMENAJAREA UNUI PARC am avut în vedere o finanţare nerambursabilă din fondurile europene destinate îmbunătăţirii mediului urban şi reabilitării unor zone abandonate precum cea a fostei unităţi militare. Adică la fel ca în cazul fondurilor UE accesate pentru proiectele Parcul Ştirbei Vodă, Parcul Nord şi Parcul Ostroveni, aflate în diverse stadii de implementare.

Când am gândit REALIZAREA UNEI BAZE SPORTIVE am avut în vedere programul specializat al Companiei Naţionale de Investiţii, prin care o primărie pune la dispoziţie doar terenul necesar, iar investiţia este finanţată de la bugetul central. Adică la fel ca în cazul sălii de sport de la Liceul Sanitar – inaugurată anul trecut, sau a Bazei Sportive Goranu şi a Bazinului de înot şcolar aflate pe lista ”scurtă” a CNI.

Iar când am menţionat o GRĂDINIŢĂ m-am gândit la o finanţare printr-un Program Naţional de Dezvoltare Durabilă, implicarea bugetului local rezumându-se la racordarea la utilităţi şi amenajarea căilor de acces aferente unui astfel de obiectiv. Adică la fel ca în cazul Grădiniţei Ostroveni, finalizată în 2020, a corpului multifuncţional de la Şcoala Waldorf sau a Grădiniţei nr. 16 din Nord – în execuţie.

Toate aceste obiective sunt avute în vedere doar pentru partea dinspre sud – către râul Olăneşti - a terenului fostei unităţi militare. Pentru că în partea dinspre nord, în zona fostului poligon, se poate amenaja un extraordinar PARC DE AFACERI DEDICAT DEZVOLTĂRII NOILOR TEHNOLOGII, în care alocarea spaţiilor să se facă numai prin concesiune şi doar cu aprobarea Consiliului Local! Adică exact investiţia cu care liberalii ”defilau” în campania electorală, doar că ei puseseră ochii pe un teren al fostului Oltchim, grevat de datorii uriaşe şi pentru care numai eliminarea corespunzătoare a substanţelor toxice strânse în deceniile de funcţionare a combinatului ar seca bugetul local al municipiului.

Intrarea în DOMENIUL PUBLIC a celor aproape 25 de hectare din vestul Râmnicului reprezintă, aşadar, o şansă de neratat pentru dezvoltarea edilitară şi economică a oraşului, ce poate duce, cu o implicare bugetară minimă, la o creştere semnificativă a nivelului de trai al multor râmniceni. Am considerat că este nevoie să fac toate aceste precizări pentru a contracara astfel minciunile şi manipulările lansate în spaţiul public de răspândacii liberali de la Vâlcea, cărora faptul că această iniţiativă a venit din partea lui Mircia Gutău le pică greu şi, ca atare, sunt dispuşi să facă orice, cu indiferent ce consecinţe, pentru a o bloca.

Dar îi asigur că nici eu nu renunţ!

Mircia Gutău, 

primarul municipiului Rm. Vâlcea