Curtea de Apel Pitești a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să decidă dacă veniturile obținute din tranzactiile cu criptomonede înainte de 2019 trebuie impozitate prin asimilarea lor la "venituri din alte surse". În funcție de decizia ÎCCJ, românii care au tranzacționat monede virtuale înainte de acest an ar putea plăti impozit pe ele, în cazul unor controale.
O contestație depusă în 2019 de un cetățean din Râmnicu Vâlcea împotriva unei decizii de impunere emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea ar putea avea urmări în ceea ce privește impozitarea criptomonedelor - noteaza ECONOMICA.NET. Aceasta întrucât, după ce vâlceanul care tranzacționa criptomonede a câștigat în primă instanță împotriva ANAF, în iulie 2020, instituția statului a făcut recurs, iar Curtea de Apel Pitești care judecă această cauză a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a clarifica situația. „Curtea sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu dezlegarea problemei de drept în baza art. 519 C.pr.civ”, se arată în decizia Curții de Apel Pitești, potrivit portalului de judecată consultat de ECONOMICA.NET. Practic, Înalta Curte urmează să decidă dacă veniturile obținute din tranzacțiile cu criptomonede înainte de 2019 trebuie impozitate prin asimilarea lor „la veniturile din alte surse", contribuabilului revenindu-i sarcina de a declara aceste venituri. Referirea la 2019 se face în contextul în care, anterior acestui an, nu au existat în legislație prevederi exprese legate de impozitarea monedelor virtuale. Prima mențiune apare în Codul Fiscal din 2019, Legea 30/2019 introducând în premieră regimul fiscal specific pentru tranzacțiile cu monede virtuale. Implicațiile deciziei ÎCCJ „În cazul în care ÎCCJ va decide că veniturile din tranzacțiile cu criptomonede dinainte de 2019 trebuie să fie asimilate „veniturilor din alte surse” (potrivit Codului Fiscal n.red) și nu s-a împlinit termenul de prescripție, atunci organul fiscal va putea face controale și va putea emite decizii de impunere (inclusiv pentru perioada dinaintea lui 2019 n.red.), calculând inclusiv majorări și penalități de întârziere”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Eduard Maricuț, avocatul contribuabilului.
Potrivit acestuia, ne aflăm încă în perioada în care fiscul poate controla și emite decizii de impunere pentru perioada dinainte de 2019. „Discuția cu termenul de prescripție este una complexă, având in vedere că anul 2015 este supus vechiului Cod de procedură fiscală, iar anul 2016 este supus noului Cod de procedură fiscală adoptat prin Legea 207/2015, iar momentul începerii curgerii termenului de prescripție este diferit în cele două proceduri fiscale. Pe de altă parte, în anul 2015 obligația colectării și virării impozitul pe venitul din alte surse revenea plătitorului veniturilor, nu beneficiarului venitului", a mai explicat acesta. La rândul său, Victor Stănilă, avocat specializat pe piața de capital și criptomonede, apreciază că decizia ÎCCJ este extrem de importantă pentru românii care au tranzacționat monede, putând totodată genera noi probleme în practică, în lispa unor norme de aplicare suplimentare pe care le consideră necesare. "În primul rând trebuie menționat că, indiferent de soluția pe care o va pronunța Înalta Curte, dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, în speță, Curtea de Apel Pitești, de la data pronunțării deciziei. Astfel, cauzele similare aflate pe rolul instanțelor judecătorești, pot fi suspendate până la soluționarea sesizării. În cazul în care Înalta Curte va considera că anterior legii nr. 30/2019 (care a modificat Codul Fiscal n.red.) activitatea de tranzaționare a criptomonedelor pe piața internațională trebuia considerată venit impozabil din alte surse, se va crea o situație greu de aplicat în practică având în vedere că pe vechiul Cod fiscal (din 2003 n.red.) obligația de a reține, declara și plăti impozitul revenea plătitorului de venit. Mai mult, deși reglementarea din noul Cod fiscal stabilește, în schimb, în sarcina contribuabilului obligația de a declara și plăti impozitul din alte surse, în legislație nu sunt prevăzute norme cu privire la modalitatea de determinare a venitului. Or, a plăti impozit fără a ține cont de resursele investite contravine principiilor fiscalității. Contribuabilului trebuie să i se asigure certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.
Cum s-a ajuns aici...aflat de AICI
Web Design by DowMedia
