Chimcomplex propune la Oltchim construcția unui proiect de țară: crearea în România a unui Hub de hidrogen!
O capacitate de producere a energiei din hidrogen ar putea fi construită pe platforma Oltchim Râmnicu Vâlcea, în urma unei investiţii între 750 de milioane şi un miliard de euro, a declarat Ştefan Vuza, proprietarul combinatului petrochimic, într-un interviu acordat AGERPRES.
Fabrica de hidrogen ar urma să fie finanţată din fonduri europene, prin Green Deal şi Fondul de Eficienţă Energetică. Acesta ar putea fi un proiect de ţară, România urmând să fie printre primele state din Uniunea Europeană unde ar exista o astfel de capacitate, a precizat Vuza.
Aceasta în condiţiile în care la Oltchim există experienţa necesară unui astfel de proiect, aici existând deja un institut ICSI de cercetare pentru tehnologii criogenice iar combinatul Oltchim are inclusiv posibilitatea de a capta dioxid de carbon si al chimiza, reducând amprenta de CO2 din atmosferă. Oltchim urmăreşte să atragă în proiect şi alţi jucători din industria chimică românească, precum Azomureş, Terapia şi facultăţile de profil.
Ștefan Vuza a vorbit, în interviu, şi despre alte planuri ale Oltchim, dar şi despre ce ar trebui să facă autorităţile pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri din România.
AGERPRES: Cum a fost anul trecut pentru afacerile dumneavoastră?
Ştefan Vuza: Anul trecut a început bine, până a venit luna martie, cu lockdown-ul. E limpede că şi industria chimică a avut reduceri de capacitate de producţie, pentru că mai departe, clienţii noştri, celelalte industrii: metalurgică, industria auto, industria alimentară şi-au redus capacităţile.
Dar în partea a doua a anului industria chimică şi-a revenit. Noi suntem un jucător mediu ca dimensiune în competiţia cu ceilalţi jucători ai Uniunii Europene şi, chiar dacă ei au fost afectaţi, vorbim de marile multinaţionale din chimie, noi am găsit un trend şi un culoar prin care în partea a doua a anului să mergem la capacitate maximă, proces ce va continua si în acest an.
Am închis cu un profit foarte bun, 6 milioane de euro net, lucru care ne dă o perspectivă şi pentru anii următori să ne îndeplinim ţintele atât de profit, cât şi de investiţii.
AGERPRES: Cum aţi reuşit? Ce culoar aţi găsit?
Ştefan Vuza: Am avut familii de produse pe care a trebuit să le oprim din producţie, iar altele pe care sa le extindem cum sunt cele de dezinfectanţi – însă pentru noi dezinfectanţii, chiar dacă volumele au crescut, nu sunt produse representative. Pe fabricațiile de polioli, am revenit la capacitate maximă și chiar istorică deoarece poliolii merg mai departe în saltele, în spumele poliuretanice din scaunele de acasă, automobile și cererea a crescut semnificativ. Comportamentul cumpărătorului se schimbă, iar consumul de produse in-house a făcut ca cererea de chimicale să crească.
AGERPRES: Deci pandemia v-a fost cumva favorabilă pe partea aceasta.
Ştefan Vuza: Şi da, şi nu. Pentru că n-am vorbit de secţiile pe care le-am închis sau de problemele salariaţilor. Aceste evenimente am reuşit să le depăşim cu bine. Echipa de management este nouă, începând cu anul 2020, şi ea a reuşit, prin implicare și multă muncă împreună cu middle managementul, să implementeze o nouă direcţie.
Chimcomplex, cu cele două combinate, cel de la Oneşti şi cel de la Vâlcea- Oltchim, este o companie strategică din unghiul de privire al anumitor substanţe chimice pe care le livrăm ţării. De exemplu 95% din apa potabilă și menajeră este tratată cu substanţele active pe care le producem în combinat și tot la fel pentru alte 4 țări din zona Balcanică.
Ca urmare la noi este flux continuu și nu ne-am oprit. Alte combinate chimice şi-au oprit însă activitatea în Europa în lunile de început ale crizei.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Cum arată Oltchimul de acum faţă de cel dinainte?
Ştefan Vuza: Au trecut doi ani de la fuziune. În 2018, Chimcomplex Oneşti a luat un credit de pe piaţa financiară londoneză şi am cumpărat toate activele de la Râmnicu Vâlcea, cu 164 de milioane de euro şi acum credem că procesul de fuziune s-a încheiat, cu toate că doar 80% suntem în ţintă, dar e bine. Cele două combinate sunt într-o sinergie, lucrează împreună şi am demarat chiar din primul an programele de investiţii necesare.
Tot în acești ani am rambursat deja peste 65 milioane de euro din credite și am investit în primii trei ani 40 de milioane de euro iar acum în acest an care este al treilea, o nouă secţie de polioli va fi pusă în funcţiune, după ultimele tehnologii. Deci este bine, mergem pe culoarul pe care trebuie, investiţiile sunt în curs, zona este foarte dinamică şi sunt foarte multe oportunităţi de a ne dezvolta.
AGERPRES: Ce urmează?
Ştefan Vuza: Noi vom răspunde solicitărilor Uniunii Europene. Este vorba de Pactul Green Deal. Green Deal înseamnă construcția de capacităţi de producţie a energiei din hidrogen pentru ca această soluție nu are ca efect secundar emisii de dioxid de carbon şi apoi absorbția CO2-ului în procesele chimice. Noi Oltchim suntem una din puținele ramuri ale chimiei care putem îngloba în produsele finite C02 și astfel ajutăm societatea la reducerea efectului de seră.
Noi, Oltchim şi Chimcomplex, împreună, având alături şi Institutul National de Cercetări în tehnologii criogenice care este tot la Râmnicu Vâlcea, vom fi jucători activi în zona Green Deal-ului. Avându-se în vedere importanța proiectului cred că și Statul Român se va implica pentru ca Bruxelles-ul chiar alocă fonduri și astfel vom face un proiect național constând într-un Hub de hidrogen pentru toată Europa. Am găsit multă susţinere din partea oamenilor politici care ne reprezintă la Bruxelles.
Acum este timpul să şi implementăm această direcţie de investiţii în instalaţii care produc energie din hidrogen. Avem ştiinţa, o facem şi nu este decât o chestiune de timp până o implementăm. Mai mult decât atât, putem să şi absorbim CO2. Dacă alte industrii eliberează dioxidul în atmosferă şi produc acel efect de seră, noi, prin tehnologii, îl absorbim în aceşti polioli, lucru care este deosebit de benefic şi foarte inovativ. Suntem printre primele două companii din Uniunea Europeană care face acest lucru.
Mai mult decât atât, suntem pe locul trei dacă vorbim de reciclarea deşeurilor chimice. Peste 1.200 de tone de acid clorhidric este adus în combinat şi reciclat, iar România este pe locul trei în UE la acest domeniu, cu toate că în alte domenii, pe mediu, suntem criticaţi de Uniunea Europeană, aici suntem premianti!
AGERPRES: Ce capacitate ar urma să aibă această fabrică de hidrogen şi de unde veţi lua banii?
Ştefan Vuza: Mediul financiar în România nu este, într-adevăr, atât de deschis cu investițiile în domenii ce presupun tehnologiile noi. Mai ales că industria chimică este complicată și este puțin mai greu a fi înțeleasă. Dar sunt bănci de nişă, de specialitate, care înţeleg domeniul.
Suntem pionieri nu numai în domeniul hidrogenului ci și în cel al produselor chimice “verzi” unde avem şi un brevet de inventii. Centru National de Cercetări avansate în polioli a brevetat anul trecut și a reuşit să implementeze primul în UE un poliol pe bază de ulei de ricin, adică un poliol verde unde avem cerere mai mare decât capacitățile de producție.
Banii vin şi de la Uniunea Europeană şi o să atragem şi alte fonduri de investiţii care aleg domeniul chimiei, astfel încât România să fie printre premianţii acestei noi direcţii: energie din hidrogen şi tehnologii care absorb si reduc amprenta de CO2.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Veţi depune un proiect la Bruxelles?
Ştefan Vuza: Da, vom depune trei, dar unul este foarte mare şi ar fi bine ca toată lumea să achieseze. Este un Proiect de ţară şi îl vom prezenta Guvernului săptămâna viitoare, pentru că şi celelalte institute de cercetare din țară cât și alte platforme chimice doresc să participe, la care se adaugă mediul academic de specialitate, care este încântat că noi cei din producție facem asta. Este vorba de aproape un miliard de euro investiţii, iar modelul este similar celui de la Institutul de fizică Atomică de la Măgurele care pe specialitatea lui a atras deja 1 miliard de euro de la Uniune.
La fel şi noi acum, pe hidrogen, împreună cu ceilalţi jucători din economie, putem face ca România să fie un puternic HUB pionier în domeniul energiei provenite din hidrogen şi, bineînţeles, în domeniul CO2-ului, pentru că știm asta. Facem asta de zeci de ani și salutăm politica uniunii care a început să dea atenție acestui domeniu de nișă care este foarte curat cu mediu!
AGERPRES: Când ar putea fi gata?
Ştefan Vuza: Ceea ce se ştie astăzi, în februarie 2021, este că strategia este elaborată, deci ştim direcţia. Normele metodologice, cum se vor aloca şi în ce anume va dispune Uniunea Europeană să cheltuie cele 80 de miliarde de euro se va stabili până la vară. Noi între timp facem un cluster unde invităm și Romgaz care este o companie strategică pentru țară și care are interes în chimizarea gazului
Eu cred că România are aici prima şansă, pentru că avem această experienţă. Combinatele au 60 de ani fiecare. Institutul este aici, piaţa este aici, nu văd cum am putea să nu fim printre câştigătorii acestor fonduri, dar trebuie într-adevăr şi o susţinere politică pentru că este în final si o competiţie ce ține de voința societății în ansamblu.
AGERPRES: Ce fel de susţinere aşteptaţi de la Guvern?
Ştefan Vuza: Avem nevoia să iasă din starea de pasivitate și de observator și doar să sprijine declarativ proiectul de țară! Atât, iar de restul, de munca pe toate fronturile ne vom ocupa noi.
Specialiștii români din comisiile de la Bruxelles ne-au transmis "Veniţi, depuneţi acest proiect de țară la Bruxelles. Nu sunt mulţi jucători din România și din întreaga Uniune care are curajul acesta. Noi îl vom susţine”. Apoi decidenţii politici de acolo au zis "Sunteţi eligibili, sunteţi unul din jucătorii importanţi, haideţi să o facem". În clusterul nostru am invitat deja BASF, și încă alți mari jucători din afara UE.
Am vorbit şi cu reprezentanţa noastră de la Bruxelles şi cu deputaţii pe care îi avem acolo. Lucrurile sunt în linie dreaptă. Este limpede însă că proiectul va merge mult mai ușor dacă are și susținere politică, așa cum fac toate țările Uniunii la Bruxelles pentru proiectele țărilor lor.
AGERPRES: Ce şanse de reuşită daţi acestui proiect?
Ştefan Vuza: 110%. Ţine doar de noi. Mie îmi place să muncesc şi echipei mele de manageri la fel, suntem foarte doritori să avem rezultate, pentru noi nu este o chestiune de “dacă” ci doar de când!
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Cum vedeţi mediul de afaceri din România din acest moment?
Ştefan Vuza: Ca orice societate, are plusuri şi minusuri. S-a schimbat, lucrurile merg înspre bine, noua generaţie îşi pune amprenta şi se observă unele accelerări. Dar cutumele trecutului încă ne ţin înfrânaţi în a face paşi mult mai puternici. De exemplu, mediul politic se fereşte în continuare de a se etala sau de a se asocia în parteneriate public-private cu firmele locale, pentru că media, judecă: dacă a făcut înseamnă că a câştigat ceva, dacă n-a făcut înseamnă că este incompetent.
Realitatea este că trebuie neapărat ca mediul de stat şi cel privat să lucreze împreună. Această criză sanitară a impus această nouă regulă a jocului, pentru că altfel nu supraviețuiești. Practic, Guvernul nu are de făcut decât să copieze şi să aplice pachetele de măsuri, ideile, programele, din celelalte ţări ale UE, să le aplice şi în breslele noastre, altfel jucătorii locali vor rămâne în urmă și mulți dintre ei chiar vor dispărea.
De exemplu, dacă jucătorii din UE primesc şapte pachete de măsuri, atunci şi jucătorii din România trebuie să primească acele şapte pachete, la aceleaşi valori. Însă noi aici suntem mult în urmă, iar acest decalaj ar putea duce la falimente în lanț. Mai cred că foarte mulţi jucători din România, pe diferite bresle, în competiţia directă cu cei din UE, care au sprijin, cred că vor dispărea, pentru că viaţa economică se știe este ca într-o junglă, mai ales dacă trecem și printr- o criză majoră, cum este aceasta sanitară, unde fiecare se retrage în cochilia lui şi acţionează instinctual. Aici cred că Guvernul ar trebui să ajute mediul, dar nu trebuie să facă nimic în plus decât ceea ce li se oferă și competitorilor din UE.
AGERPRES: Să se uite la ce fac alte Guverne?
Ştefan Vuza: Bineînţeles că trebuie adaptate la specificul românesc. UE are 842 de măsuri aplicate în țările din vest, iar noi avem doar 112! Deci foarte puţine. În domeniul industrial impactul lipsei de ajutor din partea statului nu se vede azi și dacă și în acest an noi nu sprijinim economia, atunci în următorii trei ani veţi vedea că dispar lanțuri întregi de afaceri.
AGERPRES: Dacă aţi fi premier, care ar fi primele măsuri pe care le-aţi lua?
Ştefan Vuza: Nu dacă aş fi, nu vreau să fiu niciodată premier. Ce i-aş recomanda premierului…
AGERPRES: De ce nu aţi vrea?
Ştefan Vuza: Nu mă pricep la politică, nu am acea empatie cu masele pentru că spun lucrurilor pe nume şi cred că s-ar supăra foarte mulţi, atunci eu rămân aici şi de aici o să ies la pensie, din chimie.
Perceptia mea și a oamenilor cu care discut este că mediul politic din România a început într-adevăr să fie mai profesionist decât acum 10 sau 20 de ani şi cred ca mulţi dintre cei care sunt acolo îşi merită locul. Însă mecanismul este gripat sau cel puţin aşa se vede din unghiul nostru de vedere.
Cred că ceea ce ar putea face sau ar trebui să facă un premier este o analiză macroeconomică şi să stabilească în ce excelăm noi, România, ca țară, unde avem aşi competitivi, în ce bresle, în ce industrii, în ce domenii. Un singur premier a făcut acest lucru până acum - şi cred că România a avut deja 20 de premieri de când avem economie liberă - un singur premier a făcut acest lucru în urmă cu peste 10 ani, astăzi este guvernatorul Băncii Naționale, iar de atunci nu s-a mai vorbit de o strategie de țară care să ne indice unde să investim şi unde să nu investim. Această analiză crudă este absolut necesară pentru că niciun guvern din nicio ţară din lume nu are bani pentru toate domeniile economiei sale.
În urma analizei stabilim cele 10 domenii unde suntem cei mai buni. Apoi, nu doar să le oferim acestora pachetele de măsuri văzute în UE, ci să vedem cum putem sa le accentuam dezvoltarea. Ungaria face acest lucru, Polonia face acest lucru, Germania la fel. Sunt optimist și cred că și noi o vom face!
România însă a ales, în ultimii zece ani, o politică liberală potrivit căreia nu s-a implicat și a lăsat forţele văzute şi nevăzute ale pieţei să acţioneze. Cine supravieţuieşte, bine, cine nu, nu. Această strategie este recomandată într-o economie sănătoasă și corectă, fără crize, dar criza aceasta sanitară a arătat că fără intervenţia statului nicio economie, nici cea a SUA sau a Chinei nu poate supravieţui. Deci statul trebuie să intervină, trebuie să ajute, dar pentru că nu are resurse nelimitate trebuie să ajute breslele unde ştim sigur că vom fi premianţi.
Acesta este sfatul meu pentru Guvernul actual care a venit pe un trend bun, am înţeles că patru ani nu mai sunt alegeri şi speram că aşa va fi şi atunci are timp să impună un pachet coerent, logic de masuri. Chiar dacă la început va durea, pentru că acum există timp de așteptare dar rezultate la finalul celor 4 ani cu siguranță se vor vedea și numai astfel vor recâștiga alegerile.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Care sunt domeniile unde România ar excela? Puteţi să îmi daţi câteva exemple?
Ştefan Vuza: Cred că dacă aţi venit azi în ramura chimiei, este limpede că o să vorbesc despre acesta pasiune insuflată de mama mea care a fost laborantă chimistă. Vedeți, chimia este strategică pentru că este breasla care este la începutul lanţului economic. Ea prelucrează materiile prime ale țării şi prin chimizare le transformă în mii de produse finite ce apoi sunt oferite tuturor celorlalte industrii începând de la metalurgie, industrie alimentară și finalizând cu construcțiile. Chimia nu este totul dar totul vine din chimie!
Cu toții știm că este mai bine să produci în ţară ta aceste produse finite, iar România are această expertiză. Chiar dacă aveam 74 de combinate chimice acum 30 de ani iar azi au mai rămas 14, tot vom produce. În anii 90’ produceam chimicale şi exportam de 36 de miliarde de euro pe an, iar acum importăm 8 miliarde de euro chimicale, produsele chimice fiind cel mai mare contributor la deficitul balanței comerciale a țării.
Chimia este o ramură strategică şi nu o spun eu subiectiv, ci o spune fiecare țară din Uniunea Europeană - 17 țări au declarat-o ca ramură strategică din cele 28 și numai România a rămas încă în analiză! Celelalte 10 țări nu au chimie că altfel ar fi declarat-o și ele și ar fi sprijinit acest mare motor economic care este în România precum se spunea despre China acum 20 de ani ”un uriaș care încă doarme”! Eu sunt un om matinal și în fiecare dimineață la 6.00 ascult uneori imnul național și remarc în el primele două cuvinte și …sper să facem și noi din România o China a Europei, dar nu în 20 de ani ci mult mai repede!
Criza Covid-ului a arătat Europei că este esențial să avem fabricaţii de produse vitale în ţara noastră, ori noi acum un an nici măşti nu avem, nu?
Ar fi bine ca multe din produsele pe care astăzi le importam de la mari jucători, cum e China, să le relocăm în țară şi cred că se poate prin investiți cu banii ce vin pe mecanismul de rezilienţă.
AGERPRES: Şi cum să ajute statul aceste domenii strategice?
Ştefan Vuza: Eu cred că este simplu. Dacă am fi singuri pe lume ar fi mai greu să identificăm soluții miracol pentru că am fi subiectivi, dar dacă am copia ce a făcut Ungaria pentru ţara ei, Polonia pentru ţara ei, și așa mai departe atunci niciun politician nu ar fi judecat că a fost subiectiv. Mai cred că dacă vedem că ceilalți membri ai clubului nostru european au declarat chimia lor națională ca fiind strategică, atunci să o facem și noi.
De exemplu, energia. Avem momente în care România are cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană. Este inadmisibil ca o ţară care are şi hidro şi termo şi atomic în comparație cu Ungaria, care nu are nimic, să ofere energie mai scumpă cu 20% decât în Ungaria.
Gazul nu se poate să fie în Belgia cu 30% mai ieftin decât în România, care are gaz. Este adevărat că sunt și unele complicații din sistem, însă aici Guvernul dacă ar vrea ar putea cu toate că la prima vedere nu are chiar toate pârghiile, complicaţiile fiind pe multe planuri, dar dacă doreşte cu adevărat să faci ca economia să fie competitivă cine îl poate opri?
Cred că acel Premier care ar îndrăzni aceasta, ar intra în istorie și ar fi cu siguranță un erou național! El trebuie doar să ofere aceleaşi condiţii de competiţie jucătorilor din economia țării ca cei din țările vecine cu care intrăm direct în competiție. Ori acum în România, comparând cu o cursă de atletism, noi firmele românești la start, pornim cu 100 de metri mai în spate, și este infernal de greu să recuperăm! Azi am reușit, dar maine? Plus că este demotivator! Știu foarte mulți antreprenori foarte capabili care s-au oprit sau au plecat din țară.
Sfaturile mele sunt simple: hai să vedem ce au făcut guvernele celorlalte ţări şi sa aplicam si la noi aceleași politici protecționiste. Este țara noastră și merită să o lăsăm noii generații cu prespective bune!
AGERPRES: Da, nu trebuie acum să inventeze apa caldă. Spuneţi-ne câţi angajaţi sunt la Oltchim acum şi care sunt planurile privind politica de personal.
Ştefan Vuza: În cele două combinate avem 2.000 de angajaţi direcţi şi indirecţi sunt încă 5.000 de salariaţi. Oltchim e denumirea combinatului de la Vâlcea şi aşa va rămâne, Chimcomplex e denumirea combinatului de la Oneşti, Pe amândouă le dezvoltăm în paralel, sunt investiţii la Oneşti într-o fabrică de clorură de calciu cu o capacitate de patru ori mai mare decât a capacităţii actuale şi bineînţeles la Vâlcea, unde vom finaliza în acest an o fabrică modernă de polioli speciali, de care cred că toţi chimiştii sunt mândri şi pe care să o dăm in folosință în octombrie. Începând de anul viitor noi vom crește capacitatea de la 120.000 de tone la aproape 200.000 de tone de polioli pe an. Poliolii sunt diverşi. Sunt peste 1.000 de variante de polioli, nu mai intrăm în detalii să vă explic ce înseamnă, pentru cei care ne citesc, dar pentru chimişti este suficient.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Mai există chimişti în România?
Ştefan Vuza: România este fericita posesoare a unui aparat de învăţământ puternic: 17 facultăţi de stat de chimie încă mai sunt în această ţară, nu mai vorbim de cele private, comparând cu ţările din jur care au câte o facultate şi mai avem 11 institute de cercetări şi 22 de licee de chimie. Chiar dacă o mare parte dintre studenţi nu sunt atât de pasionaţi, cu siguranţă cei care sunt, şi statistica arată că mereu 10%, din orice breaslă sunt talentaţi - sunt foarte buni, suntem mulţumiţi de ei.
Bineînţeles că trebuie să îi şi atragem, pachetele noastre motivaționale nu sunt ca cele din occident, dar foarte mulţi români care lucrează în străinătate , care au lucrat şi la Oltchim, care avea înainte peste 12.000 de salariaţi - acum mai are doar puţin peste o mie, doresc să se reîntoarcă acasă.
Oltchim are încă 80% din secţii în conservare iar noi acum încercăm să reluăm producția pe ele, cum ar fi secția de PVC unde România este net importatoare!
AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, imagine: Alfred Schupler, editor video: Sergiu Olteanu, montaj: Andrei Cârlan, editor online: Adrian Dădârlat)
Web Design by DowMedia
