|luni, noiembrie 30, 2020
  • Follow Us!

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie: „Păcatul întunecă mintea şi perverteşte voinţa!” 

dsc_7497

 

 

„Fiecare credincios este chemat, personal, să se facă părtaș de darurile împărtășite din nesfârșita milostivire a lui Dumnezeu, dar, în același timp, să-și manifeste recunoștința ca act al iubirii sale jertfelnice care trebuie să fie după chipul iubirii Lui faţă de noi, să fie numaidecât o iubire faţă de semeni”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, la finalul Sfintei Liturghii săvârșite duminică, 1 noiembrie, la Parohia Tomșani din Protopopiatul Horezu.

În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinția Sa l-a hirotonit pe noul preot al Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil  din localitatea Tomșani, părintele Mihai Cârțan.

Tâlcuind pericopa evanghelică a Bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, Chiriarhul Râmnicului a arătat că „numai răutatea sufletului şi moleşirea voinţei sunt o piedică pentru virtute, după cum ne încredințează și Sfântul Ioan Gură de Aur.

Bogatul nemilostiv, deși se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit, rămâne un anonim în împărăția lui Dumnezeu și își refuză, prin nelucrarea virtuților, bucuria comuniunii veșnice. Sfântul Grigorie Palama ne învață că omul, „nelepădând aplecarea spre cele rele, care aduce chipului lui Dumnezeu urâciune pricinuitoare de necinste, se înstrăinează, se depărtează de Dumnezeu şi de fericirea şi viaţa cea adevărată”. Păcatul aduce cu sine o învârtoşare a inimii, întunecă mintea şi perverteşte voinţa, iar toate acestea provoacă o închidere egoistă în sine a omului, ale cărui manifestări degenerează într-o iubire interesată, într-o iubire care te poartă către celălalt numai în cazul când acela îţi poate satisface propriile tale dorinţe, interesele tale proprii. Însă, vedem din pericopa evanghelică a duminicii că lipsa iubirii față de semeni aduce însingurarea care se transformă, după trecerea omului la cele veșnice, în adevărate chinuri ale iadului, pentru că te afundă în întunericul necunoştinţei, al imoralităţii şi al urii.

Totodată, deși nu sunt amintite virtuțile dreptului Lazăr, comuniunea de iubire a acestuia cu „Părintele Avraam”, ne încredințează, de fapt, că omul poate fi apropiat de Dumnezeu, dacă mai înainte a fost apropiat de semenii lui. Smerenia, răbdarea, rugăciunea și celelalte virtuți sunt cele care l-au ajutat pe Lazăr să facă primii paşi pe calea mântuirii. Statornicia în credința că Dumnezeu va răsplăti osteneala sa l-a călăuzit mai departe, până a ajuns în împărăţia lui Dumnezeu.

Nelepădarea de păcatele care înlănțuiesc manifestarea iubirii față de semeni este privită de bogatul nemilostiv, chinuit în iad de neputința de a se împărtăși de iubirea lui Dumnezeu și comuniunea semenilor, drept stare care anticipează locul de chin în care aceștia se vor așeza. Deși bogatul nemilostiv încearcă să mijlocească Părintelui Ceresc izbăvirea celor cinci frați ai săi care trăiau în aceeași învârtoșare a inimii, află că neputinţa pe care şi-au pricinuit-o prin lipsa de efort a voii lor de a răspunde cu fapta iubirii Lui, descoperită prin cuvintele Sfintele Scripturi, prin chemarea proorocilor la depărtarea de viață păcătoasă, s-a transformat într-o „prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi”. Totodată, „i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morţi”.

Să înmulțim, așadar, faptele noastre de milostenie, pentru că lumea de astăzi are tot mai multă nevoie de iubire, de revărsarea dragostei dumnezeiești și prin noi, prin fiecare. Să Îl vedem mereu pe Hristos prezent în aproapele nostru și să ne purtăm cu semenii noștri ca și cu Hristos Însuși, așa cum zice cuvântul scripturistic: „Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut” (Matei XXV, 40), a încheiat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.

 

 

Leave a Response