|joi, noiembrie 26, 2020
  • Follow Us!

Deputații Eugen Neață, Vasile Cocoş și Ovidiu Popa, demers comun pentru anularea memorandumului privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş 

neata-cocos-ovidiu

 

La data de 2 iunie 2020, deputații PSD Eugen Neață, Vasile Cocoş și Ovidiu Popa au depus la Parlament o interpelare comună prin care cer anularea memorandumului privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş: „Pentru înţelegerea obiectului acestei întrebării arăt că la data de 14 septembrie 2016, Guvernul României, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a aprobat un memorandum pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş. Memorandumul transformă un proiect privat, al Fundaţiei Conservation Carpathia, într-un proiect al Statului Român, şi a fost aprobat după cum spun proprietarii de terenuri, în urma unor evidente conflicte de interese (doi secretari de stat de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au avut şi calitatea de membrii ai Consiliului Director al Fundaţiei Conservation Carpathia sau calitatea de membrii fondatori ai “Asociaţiei de Ecoturism din România”, unde Cristoph Franz Johannes Promberger, director executiv şi membru fondator al Fundaţiei Conservation Carpathia, avea calitatea de membru de onoare). Din cele expuse public de Fundaţia proprietarilor de păduri şi păşuni din România – Nostra Silva rezultă că interesul cetăţenilor străini, care au fondat Fundaţia Conservation Carpathia este acela de a achiziţiona cel puţin 100.000 hectare de terenuri în arealul Munţilor Făgăraş. Dacă în anul 2016 deţineau aproximativ 16.000 hectare, după aprobarea memorandumului, au mai achiziţionat alte circa 10.000 de hectare. Anunţul înfiinţării unui parc naţional în Munţii Făgăraş, cu restricţiile inerente unui asemenea regim, după cum rezultă din cele prezentate public, este posibil să fi detereminat cetăţenii români să-şi înstrăineze terenurile. Tot din cele prezentate de Nostra Silva rezultă că în Munţii Făgăraş avem de a face cu un fenomen de acaparare a terenurilor, de către societăţi comerciale înfiinţate pentru membrii fondatori ai Fundaţiei Conservation Carpathia, cu implicări grave în fenomenul retrocedărilor. Academia Română a semnalat nesiguranţa şi dezordinea care se manifestă de peste două decenii în domeniul proprietăţii funciare din România, arătând efectele fenomenului de acaparare a terenurilor, una din cele mai importante resurse naturale ale României. Acest lucru este favorizat şi de legislaţia deficitară care reglementează înstrăinarea terenurilor forestiere. Din cele prezentate public de Federaţia proprietarilor de păduri şi păşuni din România rezultă că Memorandumul din 14 septembrie 2016 adopat de Guvernul României, condus de Dacian Cioloş, nu a parcurs nicio procedură de dezbatere publică. Întrucât toată legislaţia europeană pune pe primul plan dezvoltarea durabilă a comunităţilor si conservarea biodiversitătii naturii asa cum a creat-o Dumnezeu şi a ajutat-o omul, având în vedere dorinţa proprietarilor de terenuri şi a românilor care trăiesc în această zonă, dar şi faptul că românii au păstrat mii de ani pădurile virgine, obiectivele culturale, tradiţiile şi obiceiurile, meşteşugurile şi industria locală considerăm că o mai pot face în continuare, singuri, aşa cum au învăţat de la străbunii lor. Cei care vor să administreze munţii noştri, cu toate aceste resurse neatinse, nu au fost capabili să o facă în ţara lor. Cum oare ar putea ei să ne înveţe pe noi să păstrăm ceea ce avem, atâta timp cât nu au reuşit să o facă în ţara lor? Dacă acest Memorandum ar fi pus în aplicare, s-ar bloca zone întregi din România şi s-ar produce o depopulare a satelor româneşti. în această situaţie nu se mai poate vorbi de o dezvoltare durabilă a comunităţilor locale şi a infrastructurii, iar consecinţele economice şi sociale sunt greu de estimat. Suntem pro-europeni şi ne dorim ca ţara noastră să se dezvolte şi românii să rămână aici, pe meleagurile lor. Au demonstrat că pot păstra şi proteja natura şi avem încredere în ei că vor fi capabili să o mai facă mii de ani de aici înainte. Văzând cele prezentate mai sus şi având în vedere faptul că, comunităţile locale din judeţele Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş s-au exprimat în mod vehement împotriva acestui proiect (a se vedea punctele de vedere consemnate în anexele ataşate), vă solicităm ca în regim de urgenţă: să analizaţi toate actele care au stat la baza adoptării de către Guvernul României a Memorandumului din 14 septembrie 2016 privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş şi respectarea procedurilor privind adoptarea sa; să luaţi act de poziţia comunităţilor locale din judeţele Vâlcea, Sibiu, Braşov şi Argeş cu privire la activităţile Fundaţiei Conservation Carpathia şi iniţiativa de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş; să solicitaţi Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, administratorul a circa 60% din terenurile aflate în Munţii Făgăraş, să se pronunţe cu privire la necesitatea şi oportunitatea înfiinţării acestui uriaş parc naţional, având în vedere şi faptul că în acest masiv sunt deja înfiinţate două parcuri naţionale (Cozia şi Piatra Craiului); să dispuneţi Ministerului Mediului şi Ministeruli Apelor şi Pădurilor demararea procedurilor pentru anularea Memorandumului din 14 septembrie 2016, privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş şi să ne comunicaţi ce demersuri aţi iniţiat în acest sens”.

Leave a Response