|sâmbătă, septembrie 26, 2020
  • Follow Us!

Hartuirea sexuala din Politie: Comisarul valcean care-si folosea functia pentru a obtine favoruri de la o tanara agent 

politista

Hartuirea sexuala din Politie: Comisarul care-si folosea functia pentru a obtine favoruri de la o tanara agentFoto: Politia Romana
“Ce buna esti”, “ma innebunesti”, “nu mai rezist”, “nu mai pot sa astept”, “cand mi-o dai pe aia mica”, “lasa-ma sa te sarut pe sani” – sunt cuvinte pe care le-ar fi spus fostul comisar sef de politie Dumitru Licu uneia dintre subordonatele sale, care tocmai iesise din scoala de agenti.

Totul se intampla in perioada 2013- 2014, atunci cand Dumitru Licu era atotputernicul sef al postului de politie din statiunea Voineasa (Valcea).

In momentul izbucnirii scandalului, conducerea Inspectoratului Judetean de Politie Valcea de la acea vreme a decis retrogradarea ofiterului si trimiterea la un alt post de politie din cealalta extremitate a judetului – la Zatreni. Ulterior, Dumitru Licu a fost obligat sa se pensioneze.

Intre timp, hartuirea sexuala din postul de politie s-a trasformat in dosar, iar comisarul a fost trimis in judecata in 2015 pentru folosirea abuziva a functiei in scop sexual.

Doua instante au decis ca ce a facut fostul comisar de politie este infractiune si l-au condamnat la plata unei amenzi penale de 20.000 de lei.

Pe langa amenda penala, fostul comisar mai este obligat sa-i plateasca tinerei politiste alti 20.000 de lei – daune morale.

Procesul a ajuns la Inalta Curte

Prima decizie din acest caz a fost data de Judecatoria Brezoi (22 martie 2019), iar sentinta definitiva a fost data de Curtea de Apel Pitesti (7 noiembrie 2019).

Nemultumit de decizia definitiva, fostul comisar contesta la Inalta Curte aceasta sentinta intr-o cale extraordinara de atac, un recurs in casatie. Procesul a fost inregistrat la Inalta Curte pe 26 februarie, iar primul termen a fost fixat pe 7 aprilie.

Plangerea

Potrivit datelor de la Inalta Curte, totul a inceput cu plangerea facuta de tanara politista, care s-a saturat de avansurile barbatului. Ea le-a aratat procurorilor cum seful sau i-a facut propuneri de natura sexuala, ii solicita interventia si in zilele libere, iar atunci cand mergeau singuri in diferite misiuni, acesta se exprima verbal si prin gesturi din care rezulta intentia sa de a avea raporturi sexuale cu ea: “ce buna esti”, “ma innebunesti”, “nu mai rezist”, “nu mai pot sa astept”, “cand mi-o dai pe aia mica” si “lasa-ma sa te sarut pe sani”.

Hartuirea nu era insa doar una verbala, comisarul o lua si in brate, incerca sa o sarute si manifesta totodata si acte de gelozie.

Colegii, martori in proces

Totul se intampla in sediul postului de politie, la domiciliul politistei, unde comisarul se autoinvita, cat mai ales in deplasarile (misiunile) pe timp de noapte, pe linie de serviciu, in zona Transalpina si/sau Obarsia Lotrului (zone indepartate de locul de munca si fara semnal telefonic), deplasari in care tanara primea ordin sa mearga insotita numai de Dumitru Licu, chiar si atunci cand nu era in grafic de serviciu sau chiar si atunci cand era stare de urgenta si la misiunile respective trebuiau sa participe si jandarmii.

O parte dintre colegii politistei au confirmat in declaratiile de martor toate aceste lucruri. Tanara s-a plans si acestora de comportamentul sefului. Unii dintre colegi insa au vazut chiar ei cum se comporta seful lor.

Seful de post avea pe biroul sau un biletel pe care scria “Da” si “Nu”, fiind desenata o inima, iar atunci cand politista mergea sa il intrebe despre probleme in legatura cu serviciul, seful Politiei Voineasa o punea sa bifeze una din cele doua mentiuni.

“Vrei sa-mi pun puterea?”

Judecatorii explica probele care demonstreaza vinovatia fostului comisar si amintesc si mai multe interceptari.

“Referitor la continutul acestor declaratii analizate prin prisma celorlalte declaratii de martori enuntate, raportat si la natura infractiunii pentru care a fost trimis in judecata inculpatul, instanta de fond a retinut ca martorii respectivi nu vin in sprijinul apararii inculpatului.

De altfel, s-a observat ca persoana vatamata s-a destainuit unor persoane apropiate, prin prisma relatiilor de serviciu (colegii de serviciu/politisti), si respectiv prietenei sale.

La retinerea situatiei de fapt, instanta de fond a avut in vedere si procesul-verbal intocmit la data de 25 februarie 2015 de redare a convorbirii purtata de inculpat cu persoana vatamata, manifestata prin expresii de genul ma vad nevoit sa folosesc santajul rau de tot sau vrei sa-mi pun puterea, din care a rezultat pozitia de autoritate si de superioritate pe care o avea inculpatul asupra persoanei vatamate,” motiveaza Judecatoria Brezoi.

Lacrimile politistei

Instanta precizeaza ca esentiala este declaratia unei martore, prietena cu victima si politista, la randul sau, in cadrul postului din statiunea Voineasa, care a relatat ca l-a vazut pe Licu luand-o in brate pe tanara, iar pe aceasta cand iesea din biroul sefului sau plangand, fiind nervoasa si simtindu-se hartuita.

Judecatorii arata ca, in apararea sa, fostul comisar a sustinut ca femeia avea un comportament provocator si folosea in mod obisnuit un limbaj necorespunzator, prin utilizarea unor cuvinte cu tenta sexuala, “insa instanta apreciaza ca aceste imprejurari nu influenteaza situatia de fapt retinuta.”

“Din probele administrate in cauza si retinute de instanta ca edificatoare in acest sens rezulta dincolo de orice indoiala rezonabila ca, incepand cu anul 2013 si pana la sfarsitul lunii iulie 2014, inculpatul Licu Dumitru a savarsit fapta descrisa in rechizitoriu, pretinzand in mod repetat favoruri de natura sexuala, prin profitarea de pozitia de autoritate si superioritate avuta asupra persoanei vatamate XXX, motiv pentru care nu se va da eficienta cererii inculpatului de a se dispune achitarea sa,” motiveaza Judecatoria Brezoi.

Cum este motivata sentinta

Judecatorii au precizat de ce l-au condamnat pe fostul politist la plata unei amenzi penale.

“Instanta are in vedere imprejurarile si modul de comitere a faptei, respectiv pretinderea de favoruri de natura sexuala de catre un organ de cercetate penala prin folosirea de pozitia de autoritate si superioritate, aspecte de natura a califica fapta ca fiind grava.

Are in vedere instanta in primul rand calitatea inculpatului de organ de cercetare penala, iar nu de simplu functionar public, care cunostea rigorile legii penale si avea in primul rand obligatia deontologica de a se abtine de la orice activitate care ar fi putut fi interpretata ca fiind contrara normelor legale,” motiveaza magistratii.

In ceea ce priveste starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, judecatorii au avut in vedere ca infractiunea savarsita este una de pericol: Prin fapta sa, in principal, inculpatul ar fi adus atingere bunei desfasurari a relatiilor de serviciu ale organelor de cercetare penala.

“Fata de cele retinute, contrabalansand gravitatea faptei ce decurge din calitatea inculpatului de ofiter de politie – organ de cercetare penala, cu lipsa antecedentelor penale, instanta considera ca aplicarea unei pedepse cu amenda penala, care constituie o pedeapsa suficienta, dar necesara in cauza, putand raspunde in mod eficient dublului scop, de prevenire si sanctionare, contribuie in egala masura la reeducarea si atentionarea reala a inculpatului,” conchide Judecatoria Brezoi.

Cum au fost calculate daunele morale

Judecatoria Brezoi a motivat si suma de 20.000 de lei, pe care fostul sef de post trebuie sa o plateasca tinerei politiste.

“Totodata instanta apreciaza ca prin fapta sa ilicita, savarsita cu intentie, inculpatul a produs partii civile o trauma psihica ireversibila, concretizata in suferinta psihica iminenta la care a fost supusa aceasta, punand-o intr-o stare de neliniste, tinand cont si de functia pe care o ocupa, imprejurari anormale ce nu ar trebui sa existe intr-o societate in care trebuie respectat dreptul subiectiv al persoanei concretizat prin libertatea psihica.

Cuantumul sumelor acordate cu titlu de despagubiri trebuie sa reprezinte echivalentul valorii sau importantei prejudiciului incercat si dovedit, sa fie echitabil si rezonabil in raport de datele concrete ale cauzei si in nici un caz nu trebuie sa constituie o sursa de imbogatire fara justa cauza pentru persoanele carora le sunt acordate,” explica judecatorii.

Curtea de Apel Pitesti a respins apelul

Dupa cum am aratat, Curtea de Apel Pitesti a respins apelul fostului politist: “din probele administrate in cauza rezulta fara putinta de tagada vinovatia inculpatului in savarsirea infractiunii.”

In ceea ce priveste plata daunelor, Curtea de Apel Pitesti a explicat ca prejudiciul moral suferit de politista exista in mod incontestabil, “dar suma de 20.000 lei acordata de instanta de fond este in concordanta cu practica instantelor, echitabila si indestulatoare raportat la datele concrete ale cauzei, precum si suferintei psihice aduse persoanei vatamate.”

Cazuri rare

Procesele care au ca obiect infractiunea de folosire abuziva a functiei in scop sexual sunt foarte rare in instantele din Romania, iar pedepsele, cand se dau, sunt in general cu amenda penala.

Vorbim de o infractiune care se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. In cele mai multe astfel de cazuri sunt implicati sefi din administratie publica, politisti sau jandarmi, potrivit unei analize a jurisprudentei in aceste cazuri realizata de Ziare.com.

Leave a Response