|sâmbătă, decembrie 14, 2019
  • Follow Us!

Remus Borza: Populismul de dreapta la fel de păgubos ca cel de stânga 

borza_94814500

Plecăm de la o fumigenă lansată de ministrul Finanțelor: 4,4% deficit bugetar pe 2019. Consecințele unei atare declarații pot fi dramatice pentru România. Pe lângă deprecierea monedei naționale în raport cu principalele valute, care afectează milioane de români, riscăm o înrăutățire a ratingului de țară și o creștere a costului finanțării de pe piețele internaționale. Doar în contul dobânzilor la împrumuturi vom plăti anul acesta aproape 4 miliarde euro, în condițiile în care datoria totală externă a României se apropie de 105 miliarde euro, plecând de la 0 în anii 90. Raportat la consecințe, ministrul de Finanțe ar trebui să fie mai cumpătat în declarații.

Legea bugetului de stat pe 2019 a fost construită pe un deficit bugetar de 2,7%. Eu cred că se închide pe un deficit bugetar în jur de 3,5% pe Cash și 3.2 % pe ESA. Estimarea Guvernului, care prognozează un deficit de 4,4% este exagerată. Dar e o certitudine că vom ieși din ținta de deficit asumată de România prin Tratatul de la Maastricht. Riscăm în atare condiții declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv. Ceea ce va reclama din partea Guvernului măsuri de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor. Cu un ANAF nereformat, neinformatizat, nedigitalizat, puțin probabil că vom crește gradul de colectare. Pe primele zece luni ponderea veniturilor bugetare în bugetul consolidat a fost de doar 25,3%, cea mai mică din Europa! Din nota de fundamentare a rectificării bugetare rezultă că statul va colecta cu 18 miliarde lei mai puțin față de suma de 341 miliarde lei previzionată a fi încasată. Un 4,4% deficit bugetar înseamnă 16 miliarde lei în plus, adăugate la cele 26 miliarde lei, reprezentând deficitul de 2,7% angajat de Guvern prin Legea bugetului. Asta înseamnă un deficit bugetar de aproape 10 miliarde euro. Dacă punem la socoteală și deficitul de balanță comercială, care anul acesta va atinge 17 miliarde euro, avem o imagine a precarității finanțelor țării și economiei românești. În condițiile în care economia României nu a mai avut ritmul de creștere economică din anii precedenți, ritm care se va diminua și în anii următori, din perspectiva iminenței unei noi crize economice la nivel global, este evident că veniturile colectate de stat vor fi din ce în ce mai mici. Deși economia românească a crescut cu 4% în 2019 față de anul precedent, veniturile colectate de stat din impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe cifra de afaceri a IMM-urilor, TVA, este cu 6 miliarde lei mai mică decât în 2018! ANAF nu a reușit să combată eficient evaziunea fiscală, care, în ultimii ani, are dimensiuni apocaliptice, în jur de 16 miliarde euro anual. Ori, dacă nu suntem în măsură să creștem veniturile la buget, este evident că trebuie să reducem cheltuielile publice. Câtă vreme noul Guvern intenționează să crească cu 40% pensiile în 2020, acest demers este sortit eșecului. Impactul bugetar pe 2019 a majorării punctului de pensie a fost de 8,5 miliarde lei. Cu toate acestea, deficitul bugetar a sărit de 3%. La ce deficit bugetar să ne așteptăm în 2020, când impactul pe buget al majorării pensiilor va fi mai mare cu 25 miliarde lei?!Desi salariile din sectorul bugetar sunt mai mari decât cele din sectorul privat,ceea ce reprezinta o anomalie, acestea vor continua sa crească și in 2020 fără a exista o corelație cu productivitatea și eficienta muncii generând frustrări și inechități sociale si un impact devastator asupra bugetului.

Trebuie să ieșim din logica populistă, promovată de PSD, și să ne trezim la realitate pentru că vine criza. Înțeleg că 2020 e an cu două rânduri de alegeri și că voturile se câștigă cu pomeni, dar e nevoie urgent de asumarea unei reforme a statului și a marilor sisteme publice. Am tot tras de mânecă guvernanții, avertizându-i că politica populistă, tradusă prin majorări de salarii în sistemul public și creșterea pensiilor, e una falimentară. Dând la toată lumea după nevoi și nu după posibilități, vom ajunge la fundul sacului. A venit timpul să ne asumăm o reformă radicală a administrației publice, locale și centrale, a sistemului public de sănătate, a sistemului educațional, să inventariem și să dimensionăm corect numărul de instituții și de posturi din sectorul public, să evaluăm fiecare angajat și funcționar pe criterii de competență și eficiență.Altminteri o va face criza mult mai dureros.

Remus Borza

Leave a Response