|joi, februarie 27, 2020
  • Follow Us!

Mituri despre Diaspora spulberate de alegerile din 10 noiembrie: ce credeam noi și ce s-a întâmplat în realitate 

4208597f47a6a93146be7d35a5bc367e2452153b
 Vot diaspora – tabel

Statistica Diapora cu cel puțin 50.000 de voturi

Până deunăzi, știam că românii noștri de peste hotare ar vrea să schimbe România, dar prin vot era foarte complicat. Nu aveau posibilitatea fizică să-și demonstreze puterea votului, blocându-se în cozi interminabile. De la aceste alegeri din 10 noiembrie acest obstacol major a dispărut. Dar, o dată cu el, au dispărut și câteva mituri, descoperind alte realități, neașteptate.

1. Diaspora are o apetență de vot mult mai mare decât românii de acasă, are altă educație civică, altă atitudine participativă. Fals. Acum, când s-au înființat de 3 ori mai multe secții de vot decât la scrutinurile trecute și s-a votat 3 zile s-au prezentat la vot sub 25% dintre românii din străinătate (față de aproape 50% în România). Practic, numai cine nu a vrut nu a votat, pentru că logistic au fost condiții mai mult decât necesare. Plus alternativa votului prin corespondență. La minimum 3 milioane de români cu drept de vot în afara granițelor au votat 675.000. Sigur, un record, dar mitul superiorității a fost doborât.

2. Italia și Spania sunt principalele fiefuri ale Diasporei active. Fals. Când vorbeam de românii plecați în străinătate, ne gândeam că cei mai mulți și cu cele mai multe legături păstrate cu țara sunt în Italia și Spania. Presa are corespondenți speciali în aceste țări, s-au dezvoltat comunicații dedicate lor, cu telefonie și cablu TV de pe platforme românești, transport și coletărie supradimensionate pe aceste zone. Toate inițiativele dedicate diasporei s-au îndreptat spre Italia și Spania. Presupusa legătură emoțională cu țara a fost însă serios pusă la îndoială de comportamentul electoral din 10 noiembrie. Italia a rămas principalul bazin (aproape 130 de mii), dar prezența a fost dezamăgitoare – aproximativ 12%. Italia avea potențial de 1 milion de voturi. Spania a fost și mai surprinzătoare: din 880 de mii de români rezidenți cu drept de vot au venit la urne 89 de mii, adică 10%. Ambele țări au infirmat și faptul că sunt motorul diasporei, cu fermentul oamenilor tineri și dornici să se întoarcă într-o țară mai bună. Eeh, ei nu prea au fost la vot. Votanții dominanți din Italia și Spania au fost din grupa de vârstă 45 – 64 de ani.

Surpriza: Diaspora dinamică este în Marea Britanie și Germania. Oarecum marginalizate în dezbaterile despre Diaspora (mai ales Germania), cele două țări au demonstrat la alegerile prezidențiale că sunt două fief-uri importante și cu greutate ale românilor din străinătate. Marea Britanie este a doua țară contributoare de voturi, iar Germania a treia. Mai mult decât atât, în cele două țări capacitarea la vot a fost net superioară țărilor „tradiționale” (31% Marea Britanie, 17% Germania) și a fost construită în jurul tinerilor – grupa de vârstă 25-34 de ani. O explicație ar fi că în cele două țări mai nordice există și o elită românească, formată din medici, profesori, artiști, specialiști în finanțe și IT.

Una peste alta, concluzia cea mai dureroasă ar fi că românii care pleacă, în marea lor majoritate, se rup de țară și își văd de drumul lor fără să se mai uite înapoi. Mitul că în Diaspora stă speranța reinventării României pe modelul prosper al Occidentului pare și el un mit cel puțin incert. Cei care pot face asta sunt foarte sau prea puțini.

Votarea la LondraFoto: Marius Zmărăndescu/ Inquam Photos

Datele despre rezidența românilor în străinătate sunt divergente și necentralizate. Pentru analiza de mai sus am folosit ca surse Ambasadele României din cele 4 țări, Institutul Național de Statistică din Italia, presa din Spania și Germania, acestea fiind cel mai aproape de izvoarele oficiale.

Sursa: https://republica.ro/mituri-despre-diaspora-spulberate-de-alegerile-din-10-noiembrie-ce-credeam-noi-si-ce-s-a-intamplat-in

Leave a Response