În Iași, vârsta medie a locuitorilor a crescut cu aproape 7 ani, iar în Tulcea, Brașov și Constanța cu peste 6 ani. România în întregime îmbătrânește, iar unele județe o fac cu viteze mai mari decât altele.
Cu o speranță de viață tot mai mare, cu o natalitate în recul și o migrație netă negativă (emigrează mai mulți români decât intră imigranții, pe fondul pensionării apropiate a generației baby boomer, presiunile pe cheltuielile cu sănătatea, îngrijirea socială și pensii vor crește într-un ritm consistent.
Nu am văzut încă analize ale decidenților de politici sociale care să acorde atenție acestor evoluții divergente, care ridică problema abordării sustenabile a finanțării asistenței sociale, deși aceasta are adânci implicații electorale.
Există deja un decalaj de vârstă imens între județe. Discutăm de Japonia care cu vârsta medie de 46,4 ani și pe care o considerăm cea mai îmbătrânită țară, dar avem județe care sunt la doar doi ani distanță, iar în ritmul actual în care populația României îmbătrânește, unele județe vor atinge în doar câțiva ani media niponilor.
Toate județele îmbătrânesc, fără excepție: atât cele cu un PIB/capita ridicat cât și cele mai sărace. Asistăm de asemenea la un fenomen interesant: deși am putea intui faptul că zonele mai bogate au o rată a decesului mai mică și tind să atragă lucrătorii mai tineri din alte județe iar zonele sărace au o natalitate mai mare și ar trebui să aibă o vârstă medie mai redusă, realitatea contrazice această prezumție.
- Cele mai ”bătrâne” județe: Teleorman (vârsta medie e de 44,23 ani), Valcea (43,37 ani), Braila (43,08 ani), Hunedoara (42,79 ani), Caras-Severin (42,6), Olt (42,5 ani), Buzau (42,48 ani), Prahova (42,35 ani), Municipiul Bucuresti (42,29 ani) și Arges (42,05 ani).
- Cele mai tinere județe: Iași, Ilfov, Suceava și Vaslui, cu vârsta medie a locuitorilor în jurul a 38 de ani.
De asemenea, îmbătrânirea populației impinge autoritățile locale – ale căror venituri depind de încasările din taxele și impozitele locale- să gestioneze cu dificultate presiunea fiscală asupra contribuabililor. Într-un oraș foarte îmbătrânit cum e Pucioasa de pildă, nu poți crește taxele aplicate populației (majoritar pensionară) și ești nevoit ca Primărie să taxezi suplimentar puținele afaceri care au mai rezistat în zonă.
Iar de când vârsta a devenit un criteriu al opțiunilor politice (se știe că în majoritate, seniorii preferă soluții de stânga iar tinerii pe cele de dreapta), această divergență demografică contează și din punct de vedere electoral.
Te va ajuta și lectura următorului articol:
