|joi, octombrie 24, 2019
  • Follow Us!

Răspuns primit de deputatul Daniela Oteșanu de la Guvern privind implementarea de măsuri pentru creşterea calității actului educativ 

Otesanu-e1488991203962-300x200

 

Referitor la întrebarea deputatului PSD Daniela Oteșanu, având ca obiect implementarea de măsuri concrete în noua lege a educaţiei pentru creşterea calității actului educativ, Ministerul Educației a comunicat următoarele: „În documentul de viziune sistemică, intitulat Educaţia ne uneşte, supus dezbaterii publice de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), au fost formulate o serie de propuneri pentru reorganizarea sistemului de educaţie din România, fiind conturat chiar un scenariu de operaţionalizare. Potrivit acestui document programatic, MEN, prin instituţii precum Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Consiliul Naţional de Evaluare si Examinare şi Consiliul Naţional pentru Curriculum şi Resurse Educaţionale, asigura cadrul în care serviciul public de educaţie îşi atinge obiectivele. De asemenea, MEN asigură cadrul legal şi metodologic de funcţionare a serviciului public de educaţie, pe principiile subsidiaritâţii şi responsabilizârii. Prin instituţiile din subordinea sa, MEN contribuie 1a asigurarea omogenităţii calităţii şi impactului demersului educaţional, în special a parcursului şcolar obligatoriu. Acelaşi document menţionează că MEN garantează calitatea corpului profesoral printr-o formare iniţială corespunzătoare, ce se va realiza pe parcursul a doi ani, în Centre de Formare Pedagogică, asimilate universităţilor, la nivel de masterat, pe baza unor programe speciale, avizate la nivel de minister, dar şi în sala de clasă, cu sprijinul unor mentori recrutaţi din rândul profesorilor cu experienţă şi performanţe recunoscute în domeniul pedagogiei. Accesul în astfel de centre de formare pedagogică va fi condiţionat de demonstrarea unor aptitudini vocaţionale pentru domeniul didactic. În formarea iniţială a profesorilor, cel puţin jumătate din timp va fi alocat pentru programe de mentorat de inserţie, iar absolvirea acestor programe le va acorda viitorilor profesori dreptul de a preda în sistemul de învăţământ naţional. De asemenea, există menţiuni referitoare la suportul financiar acordat profesorilor, pentru dobândirea de specializări suplimentare pentru predarea a două sau mai multe discipline şi pentru predare interdisciplinară. În ceea ce priveşte notarea elevilor în sistemul de învăţământ preuniversitar, acesta reprezintă aprecierea şi caracterizarea performanţelor atinse de elevi. Nota constituie instrumentul de diagnosticare a unui proces de achiziţii ştiinţifice şi cognitive, determinând ierarhia fiecărui elev în cadrul grupului de învăţare din care face parte, cultivă motivaţia faţă de întreg procesul de învăţare şi poate oferi informaţii utile în vederea deciziei privind orientarea şcolară şi profesională, în cele din urmă exprimând o ierarhie a valorilor. Un rol hotărâtor îl deţine profesorul care în timpul procesului de evaluare şi notare trebuie să evite atât atitudinea de facilitate faţă de evaluare, cât şi sancţionarea rezultatelor obţinute de elevi. Sistemele de notare a elevilor din ciclul preşcolar, primar şi gimnazial din sistemul de învăţământ preuniversitar românesc sunt: notarea prin culori, utilizată în învăţământul preşcolar, notarea prin calificative – insuficient, suficient, bine, foarte bine, şi notarea numerică pe o scara de la 1 la 10. În afara sistemelor de notare, se utilizează aprecierea verbală care îi poate determina pe elevi să manifeste mai multă încredere în ei, cu rol de îndrumare în parcursul şcolar. Profesorii, în calitate de examinatori, adaptează metodele şi tehnicile de evaluare şi notare, astfel încât să diminueze erorile în verificarea rezultatelor şcolare ale elevilor. Conform prevederilor art. 9 alin. (2) din OMENCS nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, că structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor şi sesiunilor de examene naţionale se stabilesc prin ordin de ministru. De asemenea, conform prevederilor art. 9 alin. (4) din ordinul sus-menţionat, suspendarea cursurilor se poate face, după caz: la nivelul unităţii de învăţământ – la cererea directorului, în baza hotărârii consiliului de administraţie al unităţii, cu aprobarea inspectorului şcolar general; la nivelul grupurilor de unităţi de învăţământ din acelaşi judeţ/municipiul Bucureşti – la cererea inspectorului şcolar general, cu aprobarea ministerului; la nivel regional sau naţional, după consultarea reprezentanţilor federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. Conform prevederilor OMECTS 5555/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşli de resurse şi asistenţă educaţională, cu modificările şi completările ulterioare, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE)/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE) coordonează, monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, activitatea centrului judeţean de asistenţă psihopedagogică (CJAP)/Centrului Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică (CMBAP) şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, a centrelor şi cabinetelor logopedice interşcolare, colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă în vederea asigurării serviciilor educaţionale specializate, coordonează, monitorizează şi evaluează servicii specializate de mediere şcolară. Cabinetele de asistenţă psihopedagogică funcţionează în unităţi de învăţământ preuniversitar şi asigură asistenţă psihopedagogică unui număr de 800 elevi sau 400 de preşcolari. în cadrul Centrelor Judeţene de Asistenţă Psihopedagogică (CJAP)/ Centrului Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică (CMBAP) lucrează profesorii consilieri şcolari, încadraţi ca personal didactic de predare. Ocuparea postului de profesor consilier şcolar se face prin concurs, pe baza unei tematici specifice domeniului Consilieri psihopedagogici conform prevederilor OMEN nr. 5460/2018 pentru aprobarea Metodologlei- cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2019 – 2020, cu modificările şl completările ulterioarei Şi Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Norma didactică aferentă postului de profesor consilier şcolar cuprinde, conform OMECTS nr. 5555/2011, cu modificările şl completările ulterioare, un număr de 40 de ore/săptămână, dintre care 18 ore/săptămână sunt activităţi de asistenţă psihopedagogică, desfăşurate individual şi colectiv cu elevii şi 22 de ore/săptămână activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi complementară. Un profesor consilier şcolar are diferite atribuţii care vizează: activitatea de consiliere individuală sau de grup realizată la clasă şi/sau la cabinetul şcolar sau interşcolar de asistenţă psihopedagogică pentru diferite categorii de beneficiari (preşcolari/elevi, profesori, părinţi); posibilitatea de a propune în cadrul curriculumului la decizia şcolii a unor cursuri opţionale vizând dezvoltarea personala a elevilor; posibilitatea de a propune în cadrul activităţilor extracurriculare a unor programe de orientare şcolara, profesională şi a carierei elevilor; posibilitatea elaborârii de studii psihosociologice privind opţiunile şcolare şi profesionale ale elevilor. De asemenea, profesorul consilier şcolar colaboreazâ cu cadrele didactice, cu alţi specialişti, cu instituţii educaţionale sau reprezentanţi ai comunităţii. în ceea ce priveşte ora de Consiliere şi orientare, profesorul consilierul şcolar se poate implica în derularea acesteia în următoarele situaţii: prin derularea orelor specifice disciplinei de trunchi comun Consiliere şi orientare/Consiliere şi dezvoltare personala, conform planurilor cadru în vigoare, în calitate de profesor diriginte; prin derularea opţionalului de Consiliere şi orientare, conform planurilor cadru în vigoare, în măsura în care şcoala are o astfel ofertă curriculară (CDŞ), ca parte a obligaţiei de catedră. În concluzie, în acord cu recomandările Comisiei Europene privind creşterea calităţii procesului de predare-învăţare-evaluare în toate statele comunitare, pornind de la diagnoza de sistem, Ministerul Educaţiei Naţionale va elabora un cadru-normativ menit să răspundă nevoilor actuale ale sistemului, la toate nivelurile acestuia, inclusiv la nivelul resurselor umane, în domeniul formării iniţiale şi continue, pentru accesul, dezvoltarea şi ieşirea în/din profesia didactică. Anterior transmiterii către Parlament, spre aprobare, proiectul legislativ va fi supus dezbaterii publice, context în care, toţi cei interesaţi vor putea formula propuneri/ obiecţii”.

Leave a Response