|luni, septembrie 16, 2019
  • Follow Us!

Deputații PSD de Vâlcea vor stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate 

Radulescu deputati

 

La data de 18 iunie 2019, deputații PSD de Vâlcea Vasile Cocoș, Daniela Oteșanu, Eugen Neață și Ovidiu Popa au depus la Parlament propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.248 din 28 octombrie 2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate. Potrivit expunerii de motive, „investiţiile în educaţia timpurie sunt recunoscute drept cele mai eficiente pentru stimularea dezvoltării creierului uman şi reducerea abandonului şcolar, iar pentru copiii în situaţii de risc, asigurarea accesului la educaţie de la vârste cât mai fragede este esenţială pentru ruperea cercului vicios al sărăciei şi pentru incluziunea lor socială reală. România a adoptat mai multe măsuri legislative de stimulare a participării copiilor în sistemul de educaţie de la vârste mici. în 2010, a fost introdusă clasa pregătitoare, care facea obligatorie înscrierea la şcoală de la vârsta de 6 ani. In 2015, a fost adoptată Legea 248 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor din familii defavorizate. Iar în 2018, a fost modificată Legea Educaţiei nr. 1/2011, în aşa fel încât grupa mare de grădiniţă să devină obligatorie până în 2020, grupa mijlocie până în 2023, iar grupa mică până în 2030. Legea 248 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor din familii defavorizate a intrat în vigoare în februarie 2016, cu fonduri alocate de la bugetul de stat pentru toţi copiii defavorizaţi socio-economic, cu vârste între 3 şi 6 ani. Stimulentul educaţional introdus de lege se acordă în cadrul unui program de interes naţional de prevenire a abandonului şcolar în rândurile copiilor săraci şi se aplică în baza normelor metodologice dezvoltate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei Naţionale . Legea are la bază programul pilot Fiecare Copil în Grădiniţă al Asociaţiei OvidiuRo, implementat timp de cinci ani (2010-2015) în 45 de localităţi. Numărul estimat de copii care ar putea beneficia de programul de interes naţional introdus de Legea 248/2015 a variat între 111.000 (2016) şi 107.000 (2017). în medie însă, de lege au beneficiat între 70.000 de copii (2016-2017) şi sub 46.500 de copii (2017-2018) – respectiv între 62% şi 43% dintre copiii estimaţi ca potenţiali beneficiari. Pentru anul şcolar 2018-2019 sunt estimaţi 79.000 de potenţiali beneficiari, dintre care Ministerul Educaţiei Naţionale raportează doar 33.700 de beneficiari (numărul real este probabil mai mare, dar tot insuficient). Rata de prezenţă a copiilor eligibili înscrişi în program a fost în creştere de la intrarea în vigoare a legii (în medie, 65% dintre copiii eligibili au frecventat regulat grădiniţa în anul şcolar 2016-2017, 71% în anul şcolar 2017-2018 şi 74% în primul semestru al anului şcolar 2018-2019). Acest lucru indică faptul că, în ceea ce priveşte stimularea prezenţei regulate, legea îşi atinge scopul. Rămâne însă o problemă faptul că legea nu ajunge încă la toţi copiii săraci estimaţi ca eligibili din punctul de vedere al veniturilor – deşi fondurile necesare există. În 2018, Asociaţia Reality Check a realizat o analiză calitativă comparativă a modului în care se aplică legea într-o serie de localităţi din ţară4. Raportul realizat de Reality Check arată că printre obstacole sunt dificultatea părinţilor foarte săraci şi lipsiţi de educaţie de a face cerere pentru a beneficia de lege (fie nu înţeleg ce trebuie să facă să aplice, fie li se pare prea dificil sau scump să obţină documentele necesare – cum ar fi dovezi ale venitului familiei care trebuie ridicate de la administraţiile fiscale din oraşe aflate la distanţe mari de satele unde locuiesc), neînţelegeri privind metodologia (informaţii greşite care pot descuraja părinţii să aplice), suma mică a stimulentului comparată cu costul trimiterii copiilor la grădiniţă în fiecare zi, pentru familiile cu venituri reduse, şi faptul că, în anumite comunităţi, profesorii sau asistenţii sociali nu recrutează proactiv copiii pentru grădiniţă şi pentru înscrierea în program. Pentru a creşte numărul copiilor care beneficiază de lege, sunt necesare următoarele revizuiri şi simplificări legislative cu privire la eligibilitatea copiilor, la cuantumul stimulentului, la depunerea cererii şi la îndeplinirea criteriilor administrative: modificarea legii în sensul creşterii pragului de venit pentru copiii eligibili (acum 284 de lei/membru de familie/lună) şi simplificării metodologiei de solicitare a stimulentului pentru copiii de vârstă preşcolară din familii defavorizate. Propunerea vizează schimbarea condiţiilor de eligibilitate, prin creşterea pragului de eligibilitate de la cel curent (venit de 284 lei pe lună pe membru de familie – respectiv de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură, prevăzut de Legea 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare), la includerea tuturor copiilor din familii defavorizate care beneficiază de alocaţia de susţinere a familiei (ASF), conform Legii 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, cu modificările şi completările ulterioare. Acest lucru creşte pragul de eligibilitate la 530 lei pe lună pe membru de familie şi oferă un sprijin în plus familiilor cu venituri reduse pe care statul consideră deja că trebuie să le ajute în vederea creşterii, îngrijirii şi educării copiilor, conform legii 277/2011. Pragul de eligibilitate pentru Legea 248/2015 a rămas la fel ca în 2015, deşi de la data stabilirii pragului de venit al familiilor eligibile, salariul minim a crescut de mai multe ori şi mulţi copii din familii în sărăcie sau în risc de sărăcie şi excluziune socială, care ar avea în continuare nevoie de stimulent, nu mai sunt eligibili. în acelaşi timp, creşterea inflaţiei a afectat în special familiile care trăiesc în sărăcie extremă şi pe cele cu venituri reduse care beneficiază în prezent de ASF. Proiectul de lege propune corelarea pragului de venit cu condiţiile aplicate pentru alocaţia pentru susţinerea familiei. Acest lucru este în linie cu raţionamentul de acordare a sprijinului pentru educaţia copiilor din familii cu venituri reduse, prevăzut de Legea 277/2010, şi suplimentează acest sprijin pentru copiii preşcolari, pentru a încuraja prezenţa lor la grădiniţă. Conform Legii 277/2010, art. 1 (1) […] se instituie alocaţia pentru susţinerea familiei ca formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au în creştere şi îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani, denumită în continuare alocaţie. (2) Acordarea alocaţiei . prevăzute la alin. (1) are drept scop completarea veniturilor familiilor în vederea asigurării unor condiţii mai bune pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, precum şi stimularea frecventării de către copiii de vârstă şcolară, aflaţi în îngrijirea familiilor cu venituri reduse, a cursurilor unei forme de învăţământ, organizate potrivit legii. De asemenea, această modificare implică simplificarea metodologiei de solicitare a stimulentului educaţional sub forma tichetelor sociale pentru grădiniţă, prin acordarea automată a acestuia familiilor beneficiare de ASF care au copii de vârstă preşcolară, înscrişi la grădiniţă, care respectă criteriile de prezenţă conform Legii 248/2015. Eliminarea cererii părinţilor pentru stimulentul educaţional va asigura din start un număr mai mare de copii înscrişi în program (dintre cei înscrişi deja în grădiniţă, dar ai căror părinţi nu au ştiut despre lege), va elimina situaţiile curente în care părinţii defavorizaţi nu solicită stimulentul pentru că nu ştiu să întocmească dosarul pentru Legea 248/2015 sau le este dificil să obţină actele necesare, şi va simplifica munca asistenţilor sociali şi costurile asociate prelucrării cererilor. În acest moment, pentru acordarea celor două beneficii de asistenţă socială (ASF, tichete sociale pentru grădiniţă) se solicită aceleaşi documente justificative privind componenţa familiei şi veniturile membrilor acesteia. In acest context este imperios necesară adoptarea unor măsuri de simplificare a modului de solicitare şi acordare a tuturor beneficilor de asistenţă socială, ţinând cont de faptul că se adresează unor categorii vulnerabile, principalul scop fiind acela de reducere a cheltuielilor de deplasare, precum şi a eforturilor de procurare a documentelor din partea beneficiarilor. Această măsură de simplificare administrativă vine în sprijinul cetăţenilor prin uşurarea eforturilor acestora, respectiv prin eliminarea unui obstacol administrativ (o cerere separată) pentru copiii din familii cu ASF, care se încadrează în pragul de venit stabilit prin lege. Neadoptarea acestei măsuri reduce numărul persoanelor care depun cerere pentru Legea 248/2015 şi poate genera blocaje, ineficienţă şi pierderi, precum şi afectarea în continuare a unei mari părţi a populaţiei, care se confruntă cu birocraţia excesivă”.

Leave a Response