„Parlamentul va hotărî”, a spus Mugur Isărescu într-o conferinţă de presă când a fost întrebat dacă își mai dorește un mandat de guvernator, lăsând să se înțeleagă disponibilitatea acestuia pentru un nou mandat. Al șaselea! Într-adevăr, Parlamentul va hotărî. Ajunge! Ce e prea mult dăunează. Ori, în ceea ce îl privește pe Mugur Isărescu, au trecut deja 28 de ani de când este guvernator al Băncii Naționale. Record absolut. Nimeni în lume nu se poate lăuda cu o atare performanță,de a fi cel mai longeviv guvernator de Bancă Centrală. Până și „tiranul” Nicolae Ceaușescu a condus România doar 22 de ani. Haideți să nu trăim la infinit acest mit al indispensabilității față de cineva. Cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. Mugur Isărescu a depășit cu cinci ani vârsta de pensionare. Ar fi cazul sa-și facă bagajele. Puțină tinerețe și mai multă viziune nu ar strica nici la BNR.
Isărescu este principalul responsabil al deprecierii monedei naționale în raport cu principalele valute. Ieri, leul a consemnat un minim istoric în raport cu euro, 4,6822 lei /euro. Așa înțelege Guvernatorul să răspundă Guvernului care a îndrăznit să pună, fără să-l consulte, impozit pe activele băncilor. În ultimii ani, Mugur Isărescu s-a comportat ca un veritabil președinte al Asociației Băncilor și mai puțin ca un guvernator al Băncii Naționale. A plâns de prea multe ori de grija băncilor și niciodată de grija statului. Dacă am fi aderat la moneda euro, azi nu am fi avut aceste fluctuații pe cursul de schimb. Ori tocmai Isărescu a fost principalul frânar al trecerii României la moneda unică. În raportul de convergență al Băncii Centrale Europene din 2016, rezulta că România îndeplinea criteriile de convergență nominală încă din 2014! De ce nu ne-am ținut de calendar? Țările Baltice, de exemplu, cu un PIB și o populație de zece ori mai mici decât România, au trecut de mult la moneda unică. Până și vecinii bulgari o să ne-o ia înainte. După ce am ratat anul 2019 ca deadline asumat pentru trecerea la euro, am prorogat acest obiectiv strategic al României pentru 2024. Adică la 17 ani de la aderarea României la UE. Târziu, foarte târziu. Încă șase ani, milioane de români care se împrumută în euro, care plătesc rate și chirii în euro, care își cumpără bunuri de larg consum din import vor pierde.
Trecerea la euro reduce implicit riscul de turbulențe monetare și financiare și presupune un curs de schimb stabil la nivelul zonei euro din care fac parte, în prezent, 19 state. Adoptarea euro ar diminua riscul de țară și implicit costul la care se finanțează România de pe piețele externe, dublu față de zona euro. Trecerea la euro ar fi adus României un plus de stabilitate, credibilitate, forță și prestigiu. Dar cel mai mare câștig al adoptării monedei unice constă în profilarea și disciplinarea politicilor fiscal-bugetare și a comportamentelor sociale. Dacă am fi adoptat moneda unică din 2019, așa cum Guvernul României și BNR s-au angajat încă din 2015, astăzi guvernatorul Isărescu nu și-ar mai fi permis să eticheteze Ordonanța Guvernului 114/2018 ca fiind o trăsnaie și nici să sfideze Parlamentul țării prin refuzul de a da curs unei invitații a Comisiei Economice a Senatului.
Remus Borza, deputat independent
