Hartuirea este una dintre cele patru infractiuni contra libertatii persoanei descrise de noul Cod penal, fiind definita dupa cum urmeaza: “Fapta celui care, in mod repetat, urmareste, fara drept sau fara un interes legitim, o persoana ori ii supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri frecventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o stare de temere”.

Potrivit reglementarilor in vigoare din 1 februarie, aceasta fapta este pedepsita cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda. AvocatNet.ro a detaliat AICI reglementarile privind amenzile penale.

Tot hartuire este considerata si efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care, prin frecventa sau continut, ii cauzeaza o temere unei persoane. Pedeapsa scade usor in aceste cazuri, astfel ca infractorii vor primi inchisoare de la o luna la 3 luni sau doar o simpla amenda.

Faptul ca noul Cod penal prevede aceste mentiuni inseamna ca cetatenii care se simt agasati sau urmariti pot depune o plangere penala impotriva celor care ii hartuiesc. “Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate”, se arata in dispozitiile aplicabile deja de aproape o luna.

Acest lucru nu era posibil anterior, intrucat vechile reglementari nu faceau referire decat la un singur tip de hartuire, cea sexuala.

Informatia a fost confirmata pentru AvocatNet.ro si de profesorul universitar doctor Mihai Adrian Hotca, avocat in Baroul Bucuresti, care a precizat ca in noul Cod penal s-a introdus o infractiune fara corespondent in Codul penal vechi – hartuirea.

“Aceasta incriminare a fost introdusa pentru a sanctiona acele comportamente cand diferite persoane – in special femei – sunt asteptate si urmarite pe strada sau in alte locuri publice ori sunt agasate prin intermediul unor mesaje telefonice sau similare, toate acestea fiind de natura a crea o stare de temere sau de ingrijorare persoanei in cauza”, puncteaza Hotca.

Cum poti depune plangere impotriva unui hartuitor?

Conform noului Cod de procedura penala, in vigoare tot din 1 februarie, actiunea penala impotriva infractorului poate incepe doar dupa ce victima harturii depune o plangere prealabila.

“Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune”, se mentioneaza in noul Cod de procedura penala.

Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului doar de catre persoana vatamata sau prin mandatar (mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii). Daca este facuta in scris, plangerea trebuie semnata de persoana vatamata sau de mandatar.

Plangerea poate fi facuta si oral, situatie in care continutul acesteia se consemneaza intr-un proces verbal de catre cel care o primeste. Mai mult decat atat, potrivit NCPP, plangerea se poate transmite si in forma electronica, adica prin e-mail, insa numai daca este certificata prin semnatura electronica, in conformitate cu prevederile legale.

Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, precum si indicarea faptuitorului si a mijloacelor de proba, daca sunt cunoscute.

In cazul persoanelor juridice, domiciliul petitionarului va fi inlocuit de datele firmei: denumirea, sediul, codul unic de inregistrare, codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori conventional.

Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se poate face de reprezentantul sau legal. Persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.

Conform NCPP, plangerea prealabila trebuie sa fie introdusa in termen de 3 luni din ziua in care persoana vatamata a aflat despre savarsirea faptei. “Cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data cand reprezentantul sau legal a aflat despre savarsirea faptei”, se arata in actul normativ citat.

Chiar daca victima introduce plangerea la organul judiciar necompetent, ea va fi in continuare considerata valabila. Astfel, ea va fi transmisa mai departe, pe cale administrativa, organului judiciar competent.

Nota: Noul Cod de procedura penala defineste doua tipuri de plangere: plangere si plangere prealabila. Ambele cuprind aceleasi informatii si pot fi depuse de victime, in functie de situatie. Totusi, exista cateva diferente intre plangere si plangere prealabila. Astfel, in timp ce plangerea reprezinta doar un mod de sesizare a politiei privind savarsirea unei infractiuni, plangerea prealabila este atat mod de sesizare a organelor de urmarire penala, cat si conditie de punere in miscare a actiunii penale. “Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere”, se precizeaza in NCPP. Totodata, in timp ce plangerea se poate face si de catre unul din soti pentru celalalt sot, sau de catre copilul major pentru parinti, plangerea prealabila poate fi facuta doar de catre victima sau de un mandatar.